2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blejdít, ~ă a vz bleojdit3

bleojdi1 vt(a) [At: CARAGIALE, S. 45 / V: bliaj~, blej~, bloi, boj~ / Pzi: ~desc / E: vsl блъшати] (Îvp; d. ochi) A holba.

bleojdit1 sn [At: DA ms / Pl: (nob) ~uri / E: bleojdi1] (Îvp) Bleojdire1.

bleojdit3, ~ă a [At: DELAVRANCEA, S. 40 / V: blej~, blejdi / S: ~oșd~ / Pl: ~iți, ~e / E: bleojdi1] (Îvp; d. ochi, mpl) Holbat.

BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. – Et. nec.

BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Reg. și fam.; despre ochi) Holbat; zgâit. – V. bleojdi1.

BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii), a (se) zgâi. – Et. nec.

BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Reg. și fam.; despre ochi) Holbat, zgâit. – V. bleojdi1.

BLEJDÍ vb. IV v. bleojdi1.

BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. (Cu complementul «ochii») A căsca, a zgîi, a holba, a boldi ochii. Căscase gura și bleojdise ochii la cele Ce spunea vînătorul. ISPIRESCU, L. 141. ◊ Refl. A se uita cu ochii căscați la ceva sau la cineva. Constandine, nu te bleojdi la mine. PAS, L. I 13. ◊ Pronunțat: bleoj-. – Variantă: blejdí (CARAGIALE, S. 45) vb. IV.

BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Despre ochi, mai ales la pl.) Căscat, zgîit, holbat. I-a spus vorbe franțuzești, de-a rămas domnul Căftănoiu cu ochii bleojdiți. SADOVEANU, P. M. 205. Doi copilași... așteaptă cu ochii bleojdiți să scoată doica Mitrana cartofii din spuză și dovleacul roșu din căldare. DELAVRANCEA, S. 40. – Pronunțat: bleoj-.

BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. [Pr.: bleoj-]

BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Despre ochi) Căscat, zgâit. [Pr.: bleoj-] – V. bleojdi1.

A SE BLEOJDÍ se ~ésc intranz. (despre ochi) A deschide larg (de spaimă, de nedumerire sau de mirare); a se holba; a se zgâi. /Orig. nec.

A BLEOJDÍ ~ésc tranz. pop. (ochii) A face să se bleojdească. /Orig. nec.

bleojdì (blejdì) v. a deschide tare ochii și a se uita cu o mirare stupidă. [Origină necunoscută].

bleojdit a. cu privirea pironită: el rămăsese cu ochii bleojdiți ISP.

bleojdésc (eo dift.) v. tr. (rudă cu bleștesc, pleoștesc). Holbez ochiĭ, privesc speriat orĭ mirat deschizînd ochiĭ: bețivu bleojdi ochiĭ.

arată toate definițiile

Intrare: bleojdi (holba)
  • silabație: bleoj-di
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bleojdi
  • bleojdire
  • bleojdit
  • bleojditu‑
  • bleojdind
  • bleojdindu‑
singular plural
  • bleojdește
  • bleojdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bleojdesc
(să)
  • bleojdesc
  • bleojdeam
  • bleojdii
  • bleojdisem
a II-a (tu)
  • bleojdești
(să)
  • bleojdești
  • bleojdeai
  • bleojdiși
  • bleojdiseși
a III-a (el, ea)
  • bleojdește
(să)
  • bleojdească
  • bleojdea
  • bleojdi
  • bleojdise
plural I (noi)
  • bleojdim
(să)
  • bleojdim
  • bleojdeam
  • bleojdirăm
  • bleojdiserăm
  • bleojdisem
a II-a (voi)
  • bleojdiți
(să)
  • bleojdiți
  • bleojdeați
  • bleojdirăți
  • bleojdiserăți
  • bleojdiseți
a III-a (ei, ele)
  • bleojdesc
(să)
  • bleojdească
  • bleojdeau
  • bleojdi
  • bleojdiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blejdi
  • blejdire
  • blejdit
  • blejditu‑
  • blejdind
  • blejdindu‑
singular plural
  • blejdește
  • blejdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blejdesc
(să)
  • blejdesc
  • blejdeam
  • blejdii
  • blejdisem
a II-a (tu)
  • blejdești
(să)
  • blejdești
  • blejdeai
  • blejdiși
  • blejdiseși
a III-a (el, ea)
  • blejdește
(să)
  • blejdească
  • blejdea
  • blejdi
  • blejdise
plural I (noi)
  • blejdim
(să)
  • blejdim
  • blejdeam
  • blejdirăm
  • blejdiserăm
  • blejdisem
a II-a (voi)
  • blejdiți
(să)
  • blejdiți
  • blejdeați
  • blejdirăți
  • blejdiserăți
  • blejdiseți
a III-a (ei, ele)
  • blejdesc
(să)
  • blejdească
  • blejdeau
  • blejdi
  • blejdiseră
Intrare: bleojdit (holbat)
bleojdit adjectiv
  • silabație: bleoj-dit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleojdit
  • bleojditul
  • bleojditu‑
  • bleojdi
  • bleojdita
plural
  • bleojdiți
  • bleojdiții
  • bleojdite
  • bleojditele
genitiv-dativ singular
  • bleojdit
  • bleojditului
  • bleojdite
  • bleojditei
plural
  • bleojdiți
  • bleojdiților
  • bleojdite
  • bleojditelor
vocativ singular
plural
blejdit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blejdit
  • blejditul
  • blejdi
  • blejdita
plural
  • blejdiți
  • blejdiții
  • blejdite
  • blejditele
genitiv-dativ singular
  • blejdit
  • blejditului
  • blejdite
  • blejditei
plural
  • blejdiți
  • blejdiților
  • blejdite
  • blejditelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bleojdi (holba) blejdi

etimologie:

bleojdit (holbat) blejdit

  • 1. regional familiar Despre ochi:
    exemple
    • I-a spus vorbe franțuzești, de-a rămas domnul Căftănoiu cu ochii bleojdiți. SADOVEANU, P. M. 205.
      surse: DLRLC
    • Doi copilași... așteaptă cu ochii bleojdiți să scoată doica Mitrana cartofii din spuză și dovleacul roșu din căldare. DELAVRANCEA, S. 40.
      surse: DLRLC

etimologie: