2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLAT1, blaturi, s. n. Foaie din aluat special preparată pentru tort. – Din germ. Blatt.

BLAT1, blaturi, s. n. Foaie din aluat special preparată pentru tort. – Din germ. Blatt.

BLAT2 s. n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec.

BLAT2 s. n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec.

blat2 sn [At: DEX2 / E: nct] (Arg) 1 (Îe) A merge (a călători) pe ~ sau a face -ul A călători cu un mijloc de transport fără bilet sau abonament. 2 (Îe) Mergi pe~ Fă-te că nu știi. 3 (Îae) Fă-te că nu observi. 4 (Înv) A se face – (cu cineva) A umbla cu... 5 Meci de fotbal trucat.

blat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: ger Blatt] 1 Foaie din aluat pentru tort. 2 Placă de lemn (la masă).

BLAT s.n. Aluat pentru prăjituri. [< germ. Blatt].

BLAT s. n. 1. foaie de aluat pentru tort. 2. suprafață (netedă) a unor obiecte. (< germ. Blatt)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

blat (-ți), s. m. – (Arg.) Tovarăș, amic. Rus. blat „mită” (Unbegaun, BL, IX, 103), cf. po blatu „în mod ilegal”, blatnoi „de jargon”. Iordan, BF, II, 208, îl relaționa direct cu germ. Blatt „foaie” cf. Graur, BL, VI, 141. – Der. blătui, vb. (Arg., a cădea la învoială).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BLAT, blaturi, s.n. (În gastronomie) Produs semipreparat de cofetărie-patiserie: un aluat gata copt, de formă rotundă (pentru torturi) sau dreptunghiulară (pentru prăjituri sau rulade).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

blat, blaturi s. n. 1. folosirea unui mijloc de transport în comun fără achitarea costului călătoriei. 2. vizionarea unui spectacol fără achitarea biletului de intrare. 3. operațiune ilicită (în general). 4. (înv.) tăinuitor, gazdă de hoți. 5. relație influentă. 6. mită.

a face blatul expr. 1. a călători într-un mijloc de transport în comun fără a achita costul călătoriei. 2. a urmări un spectacol fără a achita biletul. 3. a lua parte la acțiuni ilicite.

a merge pe biteș / pe blat / pe burtă / pe gușă / pe șest expr. 1. a păstra un secret. 2. a acționa pe ascuns.

gabor blat expr. (intl.) polițist corupt.

pe biteș / blat / burtă / gușă / șest / șestache / șustă expr. în secret; pe ascuns

Intrare: blat (expr.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blat
  • blatul
  • blatu‑
plural
  • blaturi
  • blaturile
genitiv-dativ singular
  • blat
  • blatului
plural
  • blaturi
  • blaturilor
vocativ singular
plural
Intrare: blat (foaie)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blat
  • blatul
  • blatu‑
plural
  • blaturi
  • blaturile
genitiv-dativ singular
  • blat
  • blatului
plural
  • blaturi
  • blaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

blat (expr.)

  • 1. argou; argotic expresie (numai) singular A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport.
    surse: DEX '09

etimologie:

blat (foaie)

  • 1. Foaie din aluat special preparată pentru tort.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Suprafață (netedă) a unor obiecte.
    surse: MDN '00

etimologie: