8 definiții pentru blat (expr.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLAT2 s. n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec.

BLAT2 s. n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec.

blat2 sn [At: DEX2 / E: nct] (Arg) 1 (Îe) A merge (a călători) pe ~ sau a face -ul A călători cu un mijloc de transport fără bilet sau abonament. 2 (Îe) Mergi pe~ Fă-te că nu știi. 3 (Îae) Fă-te că nu observi. 4 (Înv) A se face – (cu cineva) A umbla cu... 5 Meci de fotbal trucat.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

blat (-ți), s. m. – (Arg.) Tovarăș, amic. Rus. blat „mită” (Unbegaun, BL, IX, 103), cf. po blatu „în mod ilegal”, blatnoi „de jargon”. Iordan, BF, II, 208, îl relaționa direct cu germ. Blatt „foaie” cf. Graur, BL, VI, 141. – Der. blătui, vb. (Arg., a cădea la învoială).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

blat, blaturi s. n. 1. folosirea unui mijloc de transport în comun fără achitarea costului călătoriei. 2. vizionarea unui spectacol fără achitarea biletului de intrare. 3. operațiune ilicită (în general). 4. (înv.) tăinuitor, gazdă de hoți. 5. relație influentă. 6. mită.

a face blatul expr. 1. a călători într-un mijloc de transport în comun fără a achita costul călătoriei. 2. a urmări un spectacol fără a achita biletul. 3. a lua parte la acțiuni ilicite.

a merge pe biteș / pe blat / pe burtă / pe gușă / pe șest expr. 1. a păstra un secret. 2. a acționa pe ascuns.

gabor blat expr. (intl.) polițist corupt.

pe biteș / blat / burtă / gușă / șest / șestache / șustă expr. în secret; pe ascuns

Intrare: blat (expr.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blat
  • blatul
  • blatu‑
plural
  • blaturi
  • blaturile
genitiv-dativ singular
  • blat
  • blatului
plural
  • blaturi
  • blaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

blat (expr.)

  • 1. argou; argotic expresie (numai) singular A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport.
    surse: DEX '09

etimologie: