2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ.

biv1 ain [At: NECULCE, ap. LET. II, 195/15 / V: ii / E: vsl бив] (Înv; urmat de un titlu, de o funcție) Fost Cf biosi.

biv1 adj.invar. (înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. Nicolae Costin, biv vel vornic (NEC.). • /<slav. бнвшь.

BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ.

BIV adj. m. (Învechit, în legătură cu o titulatură) Fost. Nicolai Costin biv vel logofăt.

BIV adj. m. invar. (Înv.) Fost. – Slav (v. sl. bivŭ).

biv adv. se zicea odinioară de cel ce fusese într’o boierie: biv vel Logofăt. [Slav. BYVŬ, fost].

2) biv- (vsl. byvŭ, fost), prefix vechĭ egal cu „fost, ex-”: biv-logofăt, biv-vel-vornic. V. proin.

biu2 sm [At: DA ms / Pl: bii / E: nct] (Reg) Pui de curcă.

biu1 [At: COD. VOR. 16 / V: (înv) biv2 / E: mg bi, biv] (Mgmî; Trs) 1 a Abundent. 2 a Mănos. 3 sms Abundență. 4 sms (Îe) De sau în ~ Din belșug. 5 sms (Ban; îe) Din ~ Cu prisosință. 6 sms (Îe) A fi în de ~ A trăi.

biu adj., s.m. (maghiar.) 1 adj. Care este abundent, mănos. 2 s.m. Abundență. Bivul carile peste toată iarna avusese (CANT.). ◊ Expr. De (sau în) biu = din belșug. Din biu = cu prisosință. • și biv s.m. /<magh. bő, bőv „larg, bogat, îmbelșugat”.

BIU adj. și s. n. sg. 1. Adj. (Trans. SV) Bogat, îmbelșugat. Rod biu vor rodi. VISKI, apud TEW. ◊ Loc. adj. De biu = deplin. Întremaré cé de biu a credinței noastre. CAT. CALV., apud TEW. 2. S. n. sg. (Mold., Trans. SV) Abundență, prisos, belșug. A: Bișugul și bivul carile peste toată iarna avusease. CANTEMIR, IST. ◊ Loc. adv. De biu = îndestul; cu prisosință, din belșug. A: Împăratul i-au dat să-și ia obrocuri și venituri de tot feliul …, să-și aibă de ajuns și de biu de toate. DOSOFTEI, VS, apud TDRG. Și oricît de flămînd stomahul ț-ar fi, de biv și de sațiu a-l sătura și a-l împlea destul să fie. CI, 171; cf. DOSOFTEI, PARIMIAR; CANTEMIR, IST.; N. COSTIN. C: Ce mai bună-i zuoa morții, precum mai de biu am înțeles mai deasupra. SA, 581; cf. SICRIUL DE AUR, apud TEW; VISKI, apud TEW; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. Variante: biv (CI, 171; CANTEMIR, IST.; N. COSTIN). Etimologie: magh. , bőv. Vezi și bios, biosime. Cf. bios, buiac (1); biosime. adjectiv substantiv neutru

biŭ și biv n. (ung. bö, böv, larg, frecŭent, îmbelșugat, de unde și böseg, belșug. V. bios, belșug). Vechĭ. În de biŭ saŭ de biŭ, din belșug. – În Ban. din biŭ. – În Ps. S. a fi ên de biŭ, a locui.[1]

  1. etimoanele incorect ortografiate bö, böv, böseg sunt de fapt bő, bő, bőség Ladislau Strifler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv.

biu s. m. – Abundență, belșug. – Var. biv. Mag. bő(v). Înv. (sec. XVII), azi înlocuit de belșug (< bivșug). – Der. bios, adj. (abundent, copios); biușag, s. n. (abundență), din mag. bővseg (Lőwe 41; Gáldi, Dict., 85); ambele înv. Cf. belșug.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

biu s.n. (reg.) abundență, prisos.

Intrare: biv
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • biv
bivșii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: biu (subst.)
biu (subst.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biu
  • biul
  • biu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • biu
  • biului
plural
vocativ singular
plural
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • biv
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bivadjectiv invariabil

  • 1. învechit Urmat de un titlu, de o funcție: fost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fost
    • format_quote Nicolai Costin biv vel logofăt. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.