2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIGÓT, -Ă, bigoți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; (om) habotnic; bisericos. – Din fr. bigot.

BIGÓT, -Ă, bigoți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; (om) habotnic; bisericos. – Din fr. bigot.

bigot, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 347 / Pl: ~oți, ~e / E: fr bigot] 1-2 (Persoană) care urmează, în mod rigid, toate preceptele rituale ale unei religii Si: habotnic, bisericos. 3-4 (Prt; fig) (Persoană) care manifestă o atitudine rigidă, intolerantă în anumite chestiuni.

bigot, -ă adj., s.m., s.f. (Persoană) care se conformează strict tuturor preceptelor rituale ale unei religii; (om) habotnic. Cui sîntem datori cu acest nou păcat?... Clerului bigot și ignorant (C. NEGR.). • pl. -ți, -te. /<fr. bigot.

BIGÓT, -Ă, bigoți, -te, adj. Care se conformează orbește riturilor bisericești; evlavios, pios. Pătimașă pînă la orbire, dar și vicleană cînd trebuia, prințesa Irina, care era și bigotă, a cumpărat două lumînări groase și le-a trimis la biserica Sărindarului s-o ierte dumnezeu. PAS, L. I 110. Ideile religioase-bigote, se datoresc educației excesiv de religioase. GHEREA, ST. CR. I 293. Cui sîntem datori cu acest nou păcat?... Clerului bigot și ignorant. NEGRUZZI, S. I 347.

BIGÓT, -Ă, bigoți, -te, adj. (Adesea substantivat) Extrem de religios, pasionat, zelos în credință; habotnic. – Fr. bigot.

BIGÓT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se conformează strict, zelos tuturor riturilor și prescripțiilor religiei; habotnic. [< fr. bigot].

BIGÓT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se conformează strict tuturor preceptelor rituale ale unei religii; habotnic. (< fr. bigot)

BIGÓT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; habotnic; bisericos. /<fr. bigot

bigot a. evlavios peste măsură și superstițios.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bigot adj. m., s. m., pl. bigoți; adj. f., s. f. bigotă, pl. bigote

bigót adj. m., s. m., pl. bigóți; f. sg. bigótă, pl. bigóte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BIGÓT adj., s. (BIS.) fanatic, habotnic, (pop. și fam.) bisericos, (înv.) pravoslavnic.

BIGOT adj., s. (BIS.) fanatic, habotnic, (pop. și fam.) bisericos, (înv.) pravoslavnic. (Credincios ~.)

Intrare: bigotă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bigo
  • bigota
plural
  • bigote
  • bigotele
genitiv-dativ singular
  • bigote
  • bigotei
plural
  • bigote
  • bigotelor
vocativ singular
  • bigo
  • bigoto
plural
  • bigotelor
Intrare: bigot (adj.)
bigot1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bigot
  • bigotul
  • bigotu‑
  • bigo
  • bigota
plural
  • bigoți
  • bigoții
  • bigote
  • bigotele
genitiv-dativ singular
  • bigot
  • bigotului
  • bigote
  • bigotei
plural
  • bigoți
  • bigoților
  • bigote
  • bigotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bigot, bigoțisubstantiv masculin
bigo, bigotesubstantiv feminin
bigot, bigoadjectiv

  • 1. (Persoană) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; (om) habotnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pătimașă pînă la orbire, dar și vicleană cînd trebuia, prințesa Irina, care era și bigotă, a cumpărat două lumînări groase și le-a trimis la biserica Sărindarului s-o ierte dumnezeu. PAS, L. I 110. DLRLC
    • format_quote Ideile religioase-bigote... se datoresc educației excesiv de religioase. GHEREA, ST. CR. I 293. DLRLC
    • format_quote Cui sîntem datori cu acest nou păcat?... Clerului bigot și ignorant. NEGRUZZI, S. I 347. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.