12 definiții pentru evlavios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EVLAVIOS, -OASĂ, evlavioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] – Evlavie + suf. -os.

EVLAVIOS, -OASĂ, evlavioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] – Evlavie + suf. -os.

evlavios, ~oa [At: I. GOLESCU, C. / P: ~vi-os / V: (reg) iv~, ivavli~, vlavios, vlăviuos / Pl: ~oși, ~oase / E: evlavie + -os] 1-2 smf, a (Persoană) care este cuprinsă de evlavie (1) Si: cucernic, pios, religios, (înv) evlavnic. 3 a (D. fizionomia, manifestările, creațiile etc. oamenilor) Care rezultă dintr-un sentiment de evlavie (1). 4 a (D. fizionomia, manifestările, creațiile etc. oamenilor) Care exprimă evlavie (1).

EVLAVIOS adj. Plin de evlavie, cuvios, pios, temător de Dumnezeu: sînt prea evlavioasă și mă tem de Dumnezeu PANN.

EVLAVIOS, -OASĂ, evlavioși, -oase, adj. Stăpînit de evlavie, pios, cucernic, religios. O satiră necruțătoare a papalității, a abuzurilor papale, a mijloacelor foarte puțin evlavioase de îmbogățire a clericilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 4/6. Din păcate era și evlavios moș Nichifor și tare să mai temea să nu cadă sub blăstămul preoțesc. CREANGĂ, P. 110. – Pronunțat: -vi-os.

EVLAVIOS ~oasă (~oși, ~oase) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; cuvios; cucernic; pios; religios. [Sil. -vi-os] /evlavie + suf. ~os

*evlaviós, -oásă adj. (d. evlavie). Plin de evlavie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

evlavios (desp. e-vla-vi-os) adj. m., pl. evlavioși; f. evlavioa, pl. evlavioase corectat(ă)

evlavios (e-vla-vi-os) adj. m., pl. evlavioși; f. evlavioasă, pl. evlavioase

evlavios adj. m. (sil. e-vla-vi-os), pl. evlavioși; f. sg. evlavioasă, pl. evlavioase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EVLAVIOS adj. (BIS.) credincios, cucernic, cuvios, pios, preacredincios, religios, smerit, (franțuzism) devot, (înv. și reg.) smernic, (înv.) blagocestiv, pietos, pravoslavnic, rîvnitor, bine-credincios. (Om ~.)

Intrare: evlavios
  • silabație: e-vla-vi-os info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evlavios
  • evlaviosul
  • evlaviosu‑
  • evlavioa
  • evlavioasa
plural
  • evlavioși
  • evlavioșii
  • evlavioase
  • evlavioasele
genitiv-dativ singular
  • evlavios
  • evlaviosului
  • evlavioase
  • evlavioasei
plural
  • evlavioși
  • evlavioșilor
  • evlavioase
  • evlavioaselor
vocativ singular
  • evlaviosule
  • evlavioa
  • evlavioaso
plural
  • evlavioșilor
  • evlavioaselor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

evlavios, evlavioaadjectiv

  • 1. adesea substantivat Stăpânit de evlavie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O satiră necruțătoare a papalității, a abuzurilor papale, a mijloacelor foarte puțin evlavioase de îmbogățire a clericilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 4/6. DLRLC
    • format_quote Din păcate era și evlavios moș Nichifor și tare să mai temea să nu cadă sub blăstămul preoțesc. CREANGĂ, P. 110. DLRLC
etimologie:
  • Evlavie + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.