3 intrări

16 definiții

bígă3 sm vz bic

bígă1 sf [At: LTR / Pl: bigi / E: fr bigue] 1 Aparat pentru încărcat și descărcat mărfuri în porturi, format din două sau trei brațe de sprijin unite printr-o bară prevăzută cu scripeți. 2 (Arg) Penis.

bigă2 sf [At: DN3 / Pl: ~ge / E: lat biga] Car roman, de obicei cu două roți, tras de doi cai.

BÍGĂ, bigi, s. f. Macara cu un braț oscilant, articulat la partea inferioară și comandat prin cabluri, folosită în construcții și la bordul navelor. – Din fr. bigue.

BÍGĂ, bigi, s. f. Aparat format din două sau trei brațe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeți, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. – Din fr. bigue.[1]

  1. Dar la intrarea BALANSINĂ, pluralul este bige! (Parâmă de metal sau de cânepă care susține vergile încrucișate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave.) — claudia

BÍGĂ, bigi, s. f. Aparat de ridicat, instalat pe bordul navelor. – Fr. bigue.

bígă1 (macara) s. f., g.-d. art. bígii; pl. bigi

bígă2 (car roman) s. f., g.-d. art. bígei; pl. bíge

BÍGĂ1 s.f. Tip special de macara, întrebuințată la bordul navelor pentru încărcări și descărcări. [Pl. -gi. / < it. biga, fr. bigue].

BÍGĂ2 s.f. Car roman, de obicei cu două roți, la care erau înhămați doi cai. [< lat. biga, cf. fr. bige].

BÍGĂ2 s. f. car roman cu două roți, la care erau înhămați doi cai. (< lat. biga)

BÍGĂ1 s. f. macara specială la bordul navelor pentru încărcări și descărcări. (< fr. bigue)

BÍGĂ ~gi f. Macara de construcție specială, folosită pentru încărcări și descărcări, mai ales la bordul navelor. /<fr. bigue


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

bígă (car roman) s. f., pl. bíge

bígă (macara) s. f., g.-d. art. bígii; pl. bigi


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a-l durea în bigă / în cot / în cur / în șpiț expr. (vulg.) a nu-i păsa, a-i fi indiferent.

Intrare: bigă
bigă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bigă (car roman)
bigă (car roman) substantiv feminin
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bi
  • biga
plural
  • bige
  • bigele
genitiv-dativ singular
  • bige
  • bigei
plural
  • bige
  • bigelor
vocativ singular
plural
Intrare: bigă (macara)
bigă (macara) substantiv feminin
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bi
  • biga
plural
  • bigi
  • bigile
genitiv-dativ singular
  • bigi
  • bigii
plural
  • bigi
  • bigilor
vocativ singular
plural