2 intrări

30 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BESCHIE, beschii, s. f. Fierăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acționat de două persoane. [Var.: beșchie s. f.] – Cf. bg. bičkija.

beschie sf [At: DAMÉ, T. 112 / V: (reg) ~stie, beșchiă, bis~, bișchie, bișcire / Pl: ~ii / E: nct] (Reg) 1 Ferăstrău mare pentru bușteni, cu pânza cu dinți mari, mai lată la mijloc decât la capete, acționat de doi oameni. 2 (Îf bișchie) Cuțit cizmăresc. 3 (Îf bișche) Instrument tăios pentru făcut jgheabul șindrilelor. corectat(ă)

beschie s.f. 1 Fierăstrău mare format dintr-o pînză cu dinți mari, mai lată la mijloc decît la capete, prevăzut cu două mînere pentru a putea fi acționat de două persoane. 2 (reg.; în forma „bișchie”) Cuțit cizmăresc. 3 (reg.; informa „bișche”) Instrument tăios pentru făcut jgheabul șindrilelor. • pl. -ii. g.-d. -iei. și beșchie, (reg.) bișche, bișchie s.f. /<tc. biçki; cf. și bg. бичкия.

BESCHIE sf. Mold. Ferăstrău mare pentru tăiat bușteni (🖼 457): mergeți și aduceți o ~ și un topor (RV. CRG.) [comp. bulg. bičkija < tc.].

BESCHIE, beschii, s. f. Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acționat de două persoane. [Var.: beșchie s. f.] – Cf. bg. bičkija.

BESCHIE, beschii, s. f. (Mold.) Ferăstrău format dintr-o lamă lată, cu două minere de lemn la capete, de care țin tăietorii. – Pronunțat: -chi-e.

BESCHIE, beschii, s. f. (Reg.) Ferăstrău cu lamă lată, cu cîte un mîner de lemn la fiecare capăt. – Comp. bg. bičkija.

BESCHIE ~i f. 1) Ferăstrău alcătuit dintr-o pânză lată cu muchia tăietoare curbată, prevăzut cu mânere la ambele capete și folosit, în special, la tăiatul buștenilor. [Art. beschia; G.-D. beschiei; Sil. -chi-e] /<bulg. bițkija

beschíe V. beșchie.

BEȘCHIE s. f. v. beschie.

bâșchie sf vz beschie corectat(ă)

bestie2 sf vz beschie

beșchiă sf vz beschie

bischie sf vz beschie

bișchie sf vz beschie

bestie s.f. 1 Animal sălbatic, fiară. ◊ Compar. S-a purtat ca o bestie cu bietul copil. 2 Fig. Om cu fire de fiară, crud, sălbatic; brută. I-a reproșat că este o bestie fără suflet • pl. -ii. g.-d. -iei. /<it., lat. bestia.

beșchie s.f. v. beschie.

bișche s.f. v. beschie.

bișchie s.f. v. beschie.

BEȘCHIE s. f. v. beschie.

beșchie f. Mold. ferestrău mare de dulgher. [Ung. BICSKI].

bischíe V. bișchie.

bișchíe, bischíe, bischie și bes- f. (turc. bičku, feresteŭ, cosor, rudă cu byčak, rom. briceag. D. byčky vine sîrb. bičkija, și bg. -iĭa, feresteŭ). Sud. Feresteŭ mare de tăĭat grinzĭ în lat (de curmat), numit și caras și joagăr (Cel care se mișcă vertical se numește trișcă). – În nord béschie și béstie. În Rn. și bréschie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

beschie (fierăstrău) (desp. -chi-e) s. f., art. beschia (desp. -chi-a), g.-d. art. beschiei; pl. beschii, art. beschiile (desp. -chi-i-)

beschie (fierăstrău) (-chi-e) s. f., art. beschia (-chi-a), g.-d. art. beschiei; pl. beschii, art. beschiile (-chi-i-)

beschie (ferăstrău) s. f. (sil.-chi-e), art. beschia (sil. -chi-a), g.-d. art. beschiei; pl. beschii, art. beschiile (sil. -chi-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BESCHIE s. (TEHN.) ciochie, joagăr.

BEȘCHIE s. ciochie, joagăr.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

beschie (beschii), s. f. – Ferăstrău de mînă. Var. bestie, bișchie; bașchie, s. f. (instrument cu care dulgherii strîng cercurile la butoaie). Tc. biçki „cuțit, ferăstrău de mînă” (DAR, Scriban), de unde bg., sb. bičkiia, mag. bicska; cf. briceag.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BESCHIE subst. (joagăr). 1. – D. (Șchei. 2. Beșchea, fam. (Bz). 3. Bischiul, olt. (17 B IV 118).

Intrare: Beschie
Beschie nume propriu
nume propriu (I3)
  • Beschie
Intrare: beschie
  • silabație: bes-chi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beschie
  • beschia
plural
  • beschii
  • beschiile
genitiv-dativ singular
  • beschii
  • beschiei
plural
  • beschii
  • beschiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beșchie
  • beșchia
plural
  • beșchii
  • beșchiile
genitiv-dativ singular
  • beșchii
  • beșchiei
plural
  • beșchii
  • beșchiilor
vocativ singular
plural
bișchie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bischie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beșchiă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bâșchie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

beschie, beschiisubstantiv feminin

  • 1. Fierăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acționat de două persoane. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.