29 de definiții pentru benghi / zbenghi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BENGHI s. n. v. zbenghi.

bénghi sn [At: FILIMON, C. I, 757 / V: -nchi, zberghi, bobenchi / Pl: ~uri, (rar) – / E: ns cf tc benek] (Pop) 1 Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. 2 (Pex) Semn. 3 Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. 4 (Îs) În -uri Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Reg) Semn în frunte din cauza unei lovituri.

benghi s.n. 1 (pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare (ALECS.). 2 Ext. (pop.) Pată (pe obraz). Avea un benghi pe obraz făcut cu cerneală. 3 (în superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul! (CR.). 4 (reg.) Semn pe față din cauza unei lovituri. A căzut și și-a făcut un benghi în frunte. 5 (pop.) Varietate a jocului de arșice. Jocul în zbenghi (ISP.). • pl. -uri, (pop.) -ghi. și (pop.) benchi, (reg.) zbenghi, bobenchi s.n. /cf. tc. benek „pată”, „aluniță”.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Cf. tc. benek.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Popular; și în forma benchi) Mic semn negru (natural sau artificial) pe trup sau, mai ales, pe obraz. V. aluniță. Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare. ALECSANDRI, P. III 88. ◊ Pată (pe obraz). Își privi mult fața-i uscată și albă... Cu două benchiuri cîrmuzii în umerii obrajilor. VLAHUȚĂ, O. A. 131. De o parte și de alta i se grămădiră sub tîmple două benghiuri de-o roșeață ca de cîrmuz. VLAHUȚĂ, O. A. 142. ◊ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-si prăpădească odorul! CREANGĂ, 35. – Pronunțat monosilabic. – Variante: benchi, zbenghi (ODOBESCU, S. II 504, GHICA, S. 66) s. n.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Tc. benek.

BENGHI ~uri n. pop. Pată mică de culoare neagră pe obraz sau pe corp. /<turc. benek

benghĭ și (Munt.) zbenghĭ n. pl. urĭ (turc. benk, benek, pată, benghĭ; bg. benka, neg). Pată artificială făcută pe față, precum: o alunică artificială pe care și-o făceaŭ odinioară femeile închipuindu-șĭ c’ar fi maĭ frumoase, mînjiturĭ pe care țărancele le fac copiilor ca să-ĭ ferească de deochĭ, petele de pe fața clovnilor ș.a. Zbenghĭ, un joc cu arșicele. – Și benchĭ (Mold. nord).

ZBENGHI, zbenghiuri, s. n. (Fam.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, benghi s. n.] – Cf. tc. benek.

zbeng2 sn vz zbenghi[1] corectată

  1. În original, tipărit greșit: vz zbenhi LauraGellner

zbenghi sn [At: GHICA, S. I, 66 / V: (reg) zbeng, zbenchi (S și: sbenchi) / S și: sb~ / Pl: ~uri / E: z- + benghi] (Pop) 1 Semn (natural) pe piele (mai ales pe obraz) Si: (pop) benghi (1). 2 (Pgn) Pată. 3 (În superstiții) Semn făcut pe fruntea copiilor pentru a fi feriți de deochi Si: benghi (3). 4 (Pex; rar) Pată (1).

zbenghi s.n. (pop.) Semn natural sau artificial pe piele, mai ales pe obraz; gener. pată; (pop.) benghi. • pl. -uri. /z-- + benghi.

BENCHI s. n. v. benghi.

ZBENGHI s. n. v. benghi.

benghiu (sbenghiu) n. 1. bucățică de taftă neagră ce femeile își puneau pe față ca s’arate mai albe: obrazul dres cu roșu și ’mpestrițat cu benghiuri AL.; 2. fig. pată sau semn negru: glodu ’ți lipește benghiuri pe nas AL.; 3. pată neagră făcută în fruntea copiilor mici, cu cerneală ori cu funingine, ca prezervativ în contra deochiului: mama îi făcea câte un benghiu boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul Cr. 4. o varietate a jocului în arșice: jocul în sbenghiu ISP. [Turc. BENK, lit. pată].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!benghi (fam.) s. n., pl. benghiuri

benghi / zbenghi (fam.) s. n., pl. benghiuri / zbenghiuri

zbenghi (pată) (pop.) s. n., pl. zbenghiuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bénghi (bénghiuri), s. n. – Aluniță naturală sau artificială. – Var. benchi, sbenghi; benic, s. n. (atlaz punctat). Tc. benek „aluniță” (Șeineanu, II, 46; Lokotsch 288). Pentru benic, cf. Șeineanu, II, 17. Introdus în sec. XVI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zbenghi, zbenghiuri s. n. (er.) clitoris.

Intrare: benghi / zbenghi
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benghi
  • benghiul
  • benghiu‑
plural
  • benghiuri
  • benghiurile
genitiv-dativ singular
  • benghi
  • benghiului
plural
  • benghiuri
  • benghiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbenghi
  • zbenghiul
  • zbenghiu‑
plural
  • zbenghiuri
  • zbenghiurile
genitiv-dativ singular
  • zbenghi
  • zbenghiului
plural
  • zbenghiuri
  • zbenghiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benchi
  • benchiul
  • benchiu‑
plural
  • benchiuri
  • benchiurile
genitiv-dativ singular
  • benchi
  • benchiului
plural
  • benchiuri
  • benchiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

benghi, benghiuri / zbenghi, zbenghiurisubstantiv neutru

  • 1. familiar Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. DLRM DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare. ALECSANDRI, P. III 88. DLRLC
    • 1.1. Pată (pe obraz). DLRLC
      • format_quote Își privi mult fața-i uscată și albă... Cu două benchiuri cîrmuzii în umerii obrajilor. VLAHUȚĂ, O. A. 131. DLRLC
      • format_quote De o parte și de alta i se grămădiră sub tîmple două benghiuri de-o roșeață ca de cîrmuz. VLAHUȚĂ, O. A. 142. DLRLC
    • 1.2. (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. DLRLC DEX '09 DLRM
      • format_quote Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-si prăpădească odorul! CREANGĂ, 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.