dexonline

info

3 intrări

31 de definiții

din care

explicative DEX (19)
ortografice DOOM (7)
enciclopedice (1)
sinonime (4)

Explicative DEX

BEC², beci, s. m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back.

BEHĂI, behăi, vb. IV. Intranz. (Despre capre și oi; la pers. 3) A scoate strigătul caracteristic speciei; a mehăi. ♦ Tranz. și intranz. Fig. (Despre oameni) A cânta urât, nearmonios. – Bee(h) + suf. -ăi.

bec² sm [At: DEX² / Pl: beci / E: eg back] (La fotbal; rar) Fundaș.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

becăcăi v vz behăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bece² sm vz beci

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

beci³ v vz behăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

beci² [At: PITIȘ, CONV. LIT. XXIV, 1057 / V: bece sm / E: nct] 1-2 sm, a (Berbec) de doi ani, frumos, cu coarne curbate. 3 sm (Reg) Berbec bătrân care merge în fruntea oilor. 4 sm (Reg) Berbec (1). corectat(ă)

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

behăi [At: H III, 108 / V: behehăi, (nob) becăcăi / Pzi: behăi, (rar) -esc / E: fo] 1 vi (D. capre și oi) A scoate strigătul caracteristic speciei Si: a mehăi, (îvp) a zbiera. 2 vit (D. oameni, fig) A cânta urât, nearmonios.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

behehăi v vz behăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bec¹ s.m. (sport) Fundaș la jocul de fotbal. • pl. -ci. /<engl. back.

behăi vb. IV. intr. (despre oi și capre) A scoate strigătul caracteristic speciei. ♦ Fig. (despre oameni) A cînta urît. ♦ A plînge zgomotos. • prez.ind. behăi, -iesc. /bee(h) + -ăi.

BEHĂI, BEHĂHĂI (-ăesc, -ăiu) vb. intr. A sbiera (vorb. de oi sau de capre): cîrlănașul behăia pe lîngă casă (VOR.); o capră neagră behăia și se da pe lîngă boi (VLAH.) [behehe].

BEHĂI, pers. 3 behăie, vb. IV. Intranz. (Despre capre și oi) A scoate strigătul caracteristic «behehe». Zile de-a rîndul au behăit jalnic turmele scoase din țarcuri și mînate spre vale. DUMITRIU, N. 199. O oaie mărginașă se opri... behăi și o luă la goană spre cîrdul străin. PREDA, Î. 144. [Iedul] behăia așa de jalnic, că-ți era mai mare mila de el. SADOVEANU, O. VI 103. O capră neagră... behăia și se da pe lîngă boi. VLAHUȚĂ, CL. 115. ◊ Tranz. Fig. (Peiorativ, despre oameni) A cînta urît, cu glas nearmonios, strident sau tărăgănat. Lăutarul a mai behăit fără curaj cîteva tangouri aduse de la oraș. SADOVEANU, M. C. 190.

BEHĂI, behăi, vb. IV. Intranz. (Despre capre și oi; la pers. 3) A scoate strigătul caracteristic speciei. ♦ Tranz. și intranz. Fig. (Despre oameni) A cînta urît, nearmonios. – Din behe[he].

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

BEC s.m. Jucător fundaș la fotbal. [Pl. -ci. / < engl. back].

BEC² s. m. jucător fundaș de fotbal. (< engl. back)

A BEHĂI behăie intranz. 1) (despre oi și capre) A scoate strigăte caracteristice speciei; a face „behe(he)”; a zbiera. 2) fig. fam. (despre persoane) A cânta urât. /Onomat.

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

behăì v. Mold. a striga ca oile.

béhăi și -ĭésc v. intr. (imit.) Se zice despre strigătu oilor. V. mehăĭ.

Ortografice DOOM

bec¹ (fundaș) (rar) s. m., pl. beci

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

!behăi (a ~) vb., ind. prez. 3 behăiește/behăie, imperf. 3 pl. behăiau; conj. prez. 3 să behăiască/să behăie corectat(ă)

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

bec¹ (fundaș) (rar) s. m., pl. beci

behăi (a ~) vb., ind. prez. 3 behăie, imperf. 3 sg. behăia; conj. prez. 3 să behăie

bec (sport) s. m., pl. beci

behăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. behăie, imperf. 3 sg. behăia

behăesc, -hăe 3, -hăiam 1 imp.

Enciclopedice

RIO BEC, numele unui stil arhitectural maya (600-950), dezvoltat în pen. Yucatán din Mexic și caracterizat printr-o arhitectură originală.

Sinonime

BEC s. v. apărător, fundaș, stoper.

BEHĂI vb. (prin Transilv.) a bălăi. (Oaia ~.)

bec s. v. APĂRĂTOR. FUNDAȘ.

BEHĂI vb. (prin Transilv.) a bălăi. (Oaia ~.)

Intrare: bec (sport)

bec¹ (pl. -i) substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOOM 3		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bec	becul becu‑
nominativ-acuzativ	plural	beci	becii
genitiv-dativ	singular	bec	becului
genitiv-dativ	plural	beci	becilor
vocativ	singular	becule
vocativ	plural	becilor

Intrare: beci (berbec)

beci² (pl. -i) substantiv masculin

substantiv masculin (M73)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	beci	beciul
nominativ-acuzativ	plural	beci	becii
genitiv-dativ	singular	beci	beciului
genitiv-dativ	plural	beci	becilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

bece¹ (s.m.) substantiv masculin

substantiv masculin (M51)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bece	becele
nominativ-acuzativ	plural	beci	becii
genitiv-dativ	singular	bece	becelui
genitiv-dativ	plural	beci	becilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

arată variantele

Intrare: behăi

behăi² (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) behăi	behăire	behăit behăitu‑	behăind behăindu‑	singular	plural
		(a) behăi	behăire	behăit behăitu‑	behăind behăindu‑	behăiește	behăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	behăiesc	(să) behăiesc	behăiam	behăii	behăisem
	a II-a (tu)	behăiești	(să) behăiești	behăiai	behăiși	behăiseși
	a III-a (el, ea)	behăiește	(să) behăiască	behăia	behăi	behăise
plural	I (noi)	behăim	(să) behăim	behăiam	behăirăm	behăiserăm behăisem
	a II-a (voi)	behăiți	(să) behăiți	behăiați	behăirăți	behăiserăți behăiseți
	a III-a (ei, ele)	behăiesc	(să) behăiască	behăiau	behăiră	behăiseră

behăi¹ (1 -i) verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a intranzitiv

verb (VT343) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) behăi	behăire	behăit behăitu‑	behăind behăindu‑	singular	plural
		(a) behăi	behăire	behăit behăitu‑	behăind behăindu‑	behăie	behăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	behăi	(să) behăi	behăiam	behăii	behăisem
	a II-a (tu)	behăi	(să) behăi	behăiai	behăiși	behăiseși
	a III-a (el, ea)	behăie	(să) behăie	behăia	behăi	behăise
plural	I (noi)	behăim	(să) behăim	behăiam	behăirăm	behăiserăm behăisem
	a II-a (voi)	behăiți	(să) behăiți	behăiați	behăirăți	behăiserăți behăiseți
	a III-a (ei, ele)	behăie	(să) behăie	behăiau	behăiră	behăiseră

becăcăi¹ (1 -i) verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a intranzitiv

verb (VT343)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) becăcăi	becăcăire	becăcăit becăcăitu‑	becăcăind becăcăindu‑	singular	plural
		(a) becăcăi	becăcăire	becăcăit becăcăitu‑	becăcăind becăcăindu‑	becăcăie	becăcăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	becăcăi	(să) becăcăi	becăcăiam	becăcăii	becăcăisem
	a II-a (tu)	becăcăi	(să) becăcăi	becăcăiai	becăcăiși	becăcăiseși
	a III-a (el, ea)	becăcăie	(să) becăcăie	becăcăia	becăcăi	becăcăise
plural	I (noi)	becăcăim	(să) becăcăim	becăcăiam	becăcăirăm	becăcăiserăm becăcăisem
	a II-a (voi)	becăcăiți	(să) becăcăiți	becăcăiați	becăcăirăți	becăcăiserăți becăcăiseți
	a III-a (ei, ele)	becăcăie	(să) becăcăie	becăcăiau	becăcăiră	becăcăiseră

becăcăi² (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) becăcăi	becăcăire	becăcăit becăcăitu‑	becăcăind becăcăindu‑	singular	plural
		(a) becăcăi	becăcăire	becăcăit becăcăitu‑	becăcăind becăcăindu‑	becăcăiește	becăcăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	becăcăiesc	(să) becăcăiesc	becăcăiam	becăcăii	becăcăisem
	a II-a (tu)	becăcăiești	(să) becăcăiești	becăcăiai	becăcăiși	becăcăiseși
	a III-a (el, ea)	becăcăiește	(să) becăcăiască	becăcăia	becăcăi	becăcăise
plural	I (noi)	becăcăim	(să) becăcăim	becăcăiam	becăcăirăm	becăcăiserăm becăcăisem
	a II-a (voi)	becăcăiți	(să) becăcăiți	becăcăiați	becăcăirăți	becăcăiserăți becăcăiseți
	a III-a (ei, ele)	becăcăiesc	(să) becăcăiască	becăcăiau	becăcăiră	becăcăiseră

behehăi¹ (1 -i) verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a intranzitiv

verb (VT343)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) behehăi	behehăire	behehăit behehăitu‑	behehăind behehăindu‑	singular	plural
		(a) behehăi	behehăire	behehăit behehăitu‑	behehăind behehăindu‑	behehăie	behehăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	behehăi	(să) behehăi	behehăiam	behehăii	behehăisem
	a II-a (tu)	behehăi	(să) behehăi	behehăiai	behehăiși	behehăiseși
	a III-a (el, ea)	behehăie	(să) behehăie	behehăia	behehăi	behehăise
plural	I (noi)	behehăim	(să) behehăim	behehăiam	behehăirăm	behehăiserăm behehăisem
	a II-a (voi)	behehăiți	(să) behehăiți	behehăiați	behehăirăți	behehăiserăți behehăiseți
	a III-a (ei, ele)	behehăie	(să) behehăie	behehăiau	behehăiră	behehăiseră

behehăi² (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) behehăi	behehăire	behehăit behehăitu‑	behehăind behehăindu‑	singular	plural
		(a) behehăi	behehăire	behehăit behehăitu‑	behehăind behehăindu‑	behehăiește	behehăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	behehăiesc	(să) behehăiesc	behehăiam	behehăii	behehăisem
	a II-a (tu)	behehăiești	(să) behehăiești	behehăiai	behehăiși	behehăiseși
	a III-a (el, ea)	behehăiește	(să) behehăiască	behehăia	behehăi	behehăise
plural	I (noi)	behehăim	(să) behehăim	behehăiam	behehăirăm	behehăiserăm behehăisem
	a II-a (voi)	behehăiți	(să) behehăiți	behehăiați	behehăirăți	behehăiserăți behehăiseți
	a III-a (ei, ele)	behehăiesc	(să) behehăiască	behehăiau	behehăiră	behehăiseră

beci³ (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (V406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) beci	becire	becit becitu‑	becind becindu‑	singular	plural
		(a) beci	becire	becit becitu‑	becind becindu‑	becește	beciți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	becesc	(să) becesc	beceam	becii	becisem
	a II-a (tu)	becești	(să) becești	beceai	beciși	beciseși
	a III-a (el, ea)	becește	(să) becească	becea	beci	becise
plural	I (noi)	becim	(să) becim	beceam	becirăm	beciserăm becisem
	a II-a (voi)	beciți	(să) beciți	beceați	becirăți	beciserăți beciseți
	a III-a (ei, ele)	becesc	(să) becească	beceau	beciră	beciseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

beci, becisubstantiv masculin

1. (și) adjectival (Berbec) de doi ani, frumos, cu coarne curbate. MDA2
2. regional Berbec bătrân care merge în fruntea oilor. MDA2
3. regional Berbec. MDA2

sinonime: berbec

etimologie:

necunoscută MDA2

bec, becisubstantiv masculin

1. rar sport Fundaș la jocul de fotbal. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 Sinonime DN MDN '00

sinonime: apărător fundaș stoper

etimologie:

limba engleză back DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN MDN '00

behăi, behăiesc / behăi, behăiverb

1. unipersonal (Despre capre și oi) A scoate strigătul caracteristic speciei. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX

sinonime: bălăi mehăi zbiera
- format_quote Zile de-a rîndul au behăit jalnic turmele scoase din țarcuri și mînate spre vale. DUMITRIU, N. 199. DLRLC
- format_quote O oaie mărginașă se opri... behăi și o luă la goană spre cîrdul străin. PREDA, Î. 144. DLRLC
- format_quote [Iedul] behăia așa de jalnic, că-ți era mai mare mila de el. SADOVEANU, O. VI 103. DLRLC
- format_quote O capră neagră... behăia și se da pe lîngă boi. VLAHUȚĂ, CL. 115. DLRLC
- format_quote Cîrlănașul behăia pe lîngă casă. (VOR.). CADE
- 1.1. tranzitiv intranzitiv figurat (Despre oameni) A cânta urât, nearmonios. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
  - format_quote Lăutarul a mai behăit fără curaj cîteva tangouri aduse de la oraș. SADOVEANU, M. C. 190. DLRLC
  - 1.1.1. A plânge zgomotos. DEXI

etimologie:

Bee(h) + -ăi. DEX '09 DEXI DEX '98
onomatopee MDA2 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.