opțiuni
  • info
3 intrări
23 de definiții

Explicative DEX

becheri vi [At: T. PAPAHAGI, C. L., ap. DA / Pzi: ~resc / E: becher] A trăi ca becher.

BECHER, becheri, s. m. (Fam.) Burlac, holtei1. – Din tc. bekâr.

BECHER, becheri, s. m. (Fam.) Burlac, holtei1. – Din tc. bekâr.

becher2 sm vz bicher

becher1 sm [At: (a. 1823) IORGA, S. D. XII, 180 / Pl: ~i / E: tc bekâr] 1 (Fam) Burlac. 2 (Fig; reg) Ticălos.

bicher sm [At: HODOȘ, P. P. 176 / V: bec- / Pl: ~i / E: mg betyár] 1 (Trs; Ban) Om ștrengar și chefliu. 2 (Reg) Cioban ajuns asociat al stăpânului.

becher s.m. (fam.) Burlac. Cum becher? – Adică necăsătorit (CAR.). • pl -i. /<tc. bekâr.

bicher s.m. (reg.) Om care se ține numai de petreceri, de chefuri și de ștrengării. Toți bicherii te sărută (POP.). • pl. -i. /<magh. betyár „șmecher”, „ștrengar”.

❍BECHER2, BICHER sm. Băn. Trans. 1 Cel ce se ține numai de petreceri și ștrengării 2 🐑 Ciobanul care se ridică a fi ortac cu stăpînul, căci are și el 100-200 de oi și ciobanii săi (VIC.) [ung. betyár].

BECHER1 sm. 1 Om neînsurat, celibatar, holteiu, burlac, flăcău: să fii ~, tot aș mai pricepe, dar om însurat...? (BR.-VN.) 2 Cal de poștă spetit (COST.); cal ce cade de oboseală (POL.) [tc. bekiar].

❍BICHER 👉 BECHER.

BECHER, becheri, s. m. (Familiar) Bărbat neînsurat; celibatar, burlac, holtei. Cum becher? – Adică necăsătorit. CARAGIALE, O. I 177. Cîți becheri zgîrciți nu vor fi lingușit slugărește pe bătrînul monah. ODOBESCU, S. A. 273.

BECHER, becheri, s. m. (Fam.) Burlac. – Tc. bekîr.

BECHER ~i m. fam. Bărbat adult necăsătorit; flăcău tomnatic; holtei; burlac; celibatar. /<turc. bekâr

becher a. și m. 1. flăcău, neînsurat; 2. cal de poștă spetit. [Turc. BEKIAR, lit. fără ocupațiune (cf. burlac)].

bechér adj. m. și s. (turk. bekiar, celibatar, d. pers. bikiar, fără ocupațiune). Sud. Holteĭ, burlac.

Ortografice DOOM

becher (burlac) (reg.) s. m., pl. becheri

becher (înv.) s. m., pl. becheri

becher s. m., pl. becheri

Etimologice

becher (becheri), s. m. – Burlac, holtei. – Mr., megl. bichiar. Tc. bekar (Roesler 589; Șeineanu, II, 42; Lokotsch 284; Ronzevalle 50); cf. ngr. μπεϰιάρης, alb. betsar, bg. bekjar. – Der. becherie, s. f. (burlăcie). Cf. bicher.

bicher (bicheri), s. m. – (Trans.) Pramatie, chefliu. Mag. betyár „flăcău de la țară; petrecăreț” (DAR). Pare a fi cuvînt din aceeași rădăcină primitivă ca și becher. – Der. bicheresc, adj. (chefliu); bicheri, vb. (Trans., a chefui; Mold., a trudi).

Sinonime

BECHER s., adj. v. burlac, cavaler, celibatar, flăcău, holtei, necăsătorit.

becher s., adj. v. BURLAC. CAVALER. CELIBATAR. FLĂCĂU. HOLTEI. NECĂSĂTORIT.

Arhaisme și regionalisme

bicher, bicheri, s.m. (reg.) 1. om petrecăreț, chefliu, ștrengar. 2. cioban înstărit, asociat cu stăpânul.

Intrare: becheri
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • becheri
  • becherire
  • becherit
  • becheritu‑
  • becherind
  • becherindu‑
 singular plural
  • becherește
  • becheriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • becheresc
 (să)
  • becheresc
  • becheream
  • becherii
  • becherisem
a II-a (tu)
  • becherești
 (să)
  • becherești
  • bechereai
  • becheriși
  • becheriseși
a III-a (el, ea)
  • becherește
 (să)
  • becherească
  • becherea
  • becheri
  • becherise
plural I (noi)
  • becherim
 (să)
  • becherim
  • becheream
  • becherirăm
  • becheriserăm
  • becherisem
a II-a (voi)
  • becheriți
 (să)
  • becheriți
  • bechereați
  • becherirăți
  • becheriserăți
  • becheriseți
a III-a (ei, ele)
  • becheresc
 (să)
  • becherească
  • bechereau
  • becheriră
  • becheriseră
Intrare: becher
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • becher
  • becherul
  • becheru‑
plural
  • becheri
  • becherii
genitiv-dativ singular
  • becher
  • becherului
plural
  • becheri
  • becherilor
vocativ singular
  • becherule
  • bechere
plural
  • becherilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicher
  • bicherul
  • bicheru‑
plural
  • bicheri
  • bicherii
genitiv-dativ singular
  • bicher
  • bicherului
plural
  • bicheri
  • bicherilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bicher
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicher
  • bicherul
  • bicheru‑
plural
  • bicheri
  • bicherii
genitiv-dativ singular
  • bicher
  • bicherului
plural
  • bicheri
  • bicherilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • becher
  • becherul
  • becheru‑
plural
  • becheri
  • becherii
genitiv-dativ singular
  • becher
  • becherului
plural
  • becheri
  • becherilor
vocativ singular
  • becherule
  • bechere
plural
  • becherilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

becheri, becherescverb

  • 1. A trăi ca becher. MDA2
etimologie:
  • becher MDA2

becher, becherisubstantiv masculin

  • 1. familiar Holtei. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: burlac cavaler celibatar flăcău holtei necăsătorit diminutive: becheraș
    • format_quote Cum becher? – Adică necăsătorit. CARAGIALE, O. I 177. DLRLC
    • format_quote Cîți becheri zgîrciți nu vor fi lingușit slugărește pe bătrînul monah. ODOBESCU, S. A. 273. DLRLC
    • format_quote Să fii becher, tot aș mai pricepe, dar om însurat...? (BR.-VN.). CADE
  • 2. figurat regional Ticălos. MDA2
    sinonime: ticălos
  • 3. Cal de poștă spetit. (COST.). CADE
    • 3.1. Cal ce cade de oboseală. (POL.). CADE
etimologie:
  • limba turcă bekâr DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM NODEX

bicher, bicherisubstantiv masculin

regional
  • 1. Om ștrengar și chefliu. MDA2 DEXI CADE
    • format_quote Toți bicherii te sărută. (POP.). DEXI
  • 2. Cioban ajuns asociat al stăpânului. MDA2 CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.