5 definiții pentru beșamel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beșamél sn [At: DN3 / V: bechamel / E: fr béchamel] Sos alb făcut cu smântână.

BEȘAMÉL s.n. Sos alb făcut cu smântână. [< fr. béchamel, cf. Bechamel – economist francez].

BEȘAMÉL s. n. sos alb făcut cu smântână. (< fr. béchamel)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BEȘAMEL s.n. Sos alb preparat pe bază de rântaș, stins și fiert cu lapte, asezonat cu sare, piper alb și nucșoară rasă; sos de bază pentru multe sosuri derivate.

Intrare: beșamel
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beșamel
  • beșamelul
  • beșamelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • beșamel
  • beșamelului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)