bateri av vz batăr

BATÂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem¹. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”). Cu toate că, deși. [Var.: batăr adv.] – Din magh. bátor.

BATERE, bateri, s. f. Acțiunea de a (se) bate; bătut¹. – V. bate.

BATIR adv. v. batăr.^[1] modificată

batar c, av vz batăr

batăn c, av vz batăr

batăr [At: N. TESTAMENT (1648), ap. GCR. II, 226 / V: -tar (Mol) -târ, -tăn, (la moți) -ter, -tir¹ (prin metateză) -tră / E: mg bátor] 1 c Deși. 2 av În zadar. 3 av Măcar.

batâr c, av vz batăr

bater av vz batăr

batere sf [At: EMINESCU, P., 58 / Pl: ~ri / E: bate] Lovire repetată.

batir¹ av vz batăr

batră c, av vz batăr

bátăr adv., conj. (reg.) 1 adv. Cel puțin, măcar, barem. Ce focul, bade, te ține, De nu vii seara la mine, Batăr la două-trei zile? (POP.). 2 conj. Deși, cu toate că. Batăr că sînt singur, nu mă tem. • și bátîr adv., conj. /<mag. bátor.

bátere s.f. Acțiunea de a (se) bate și rezultatul ei; bătut. pl. -i. /v. bate.

bátîr adv., conj. v. batăr.

❍BATĂR, BATÎR adv. Trans. Mold. Maram. Măcar, barem, cel puțin: batăr atîta să faci și tu (RET.); am stat de capul tatei să-mi facă... batîr un harapnic (CRG.); Trans. batăr că, cu toate că, măcar că; batăr-ce, batăr-cine, ori-ce, ori-cine [ung. bator].

BATÎR 👉 BATĂR.

BATĂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem¹. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”) Cu toate că, deși. [Var.: batâr adv.] – Din magh. bátor.

BATÂR adv. v. batăr.

BATERE, bateri, s. f. Acțiunea de a (se) bate; bătut¹ – V. bate.

BATĂR adv. (Transilv. și Mold.; și în forma batir) Măcar, barem, cel puțin, încai, încalțe. Cum îmi place mie să te văd pe domnia-ta măcar o dată pe săptămînă, place-i și lui Alexăndrel-vodă să se întoarcă batir la o lună. SADOVEANU, F. J. 132. Ce focul, bade, te ține, De nu vii seara la mine, Batăr la două-trei zile? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ (Urmat de conj. «să») Și acum tot așa faci? întrebă părintele Arbore. – Tot, batăr să crăpe dracul. CREANGĂ, A. 141. ♦ (Cu valoare de conjuncție, mai ales urmat de «că») Deși, cu toate că, măcar că. Batăr că sînt singur, nu mă tem. – Variantă: batîr adv.

BATERE, bateri, s. f. Acțiunea de a bate. V. bătaie. Baterea monedei intră în atribuțiile statului. ▭ Îngîna-ne-vor c-un cînt Singuratece izvoare, Blînda batere de vînt. EMINESCU, O. I 75. ◊ (Poetic) Cîtă batere de soartă Micul strop în unda-i poartă! TOMA, C. V. 93.

BATÎR adv. v. batăr.

BATĂR adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem. ♦ (Cu valoare de conjuncție, urmat de „că”) Cu toate că, deși. – Magh. bátor „deși”.

BATERE, bateri, s. f. Acțiunea de a (se) bate.

BATĂR adv. reg. Cel puțin; măcar; barem. /<ung. bátor

bàtăr conj. Tr. și Mold. cel puțin, măcar. [Ung. BÁTOR].

batere f. lucrarea de a bate (după diferitele însemnări ale verbului).

batár V. batal.

bátăr V. batîr.

báter V. batîr.

batîr și bátîr conj. (ung. bátor). Mold. Pop. Cel puțin, barim: batîr atîta să cîștig și eŭ. – Pin Trans. și bátăr și báter, pin Suc. și bátră.

bátră V. batîr.

!batăr (reg.) adv.

batere s. f., g.-d. art. baterii; pl. bateri

batâr / batăr (reg.) adv.

batere s. f., g.-d. art. baterii; pl. bateri

batăr adv.

batere s. f., g.-d. art. baterii; pl. bateri

batăr.

batîr adv. – 1. Deși, cu toate că. – 2. Cel puțin, măcar. Mag. bátor (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 105). Se folosește numai în Trans., și parțial în Mold.^[1]

BATĂR conj. v. deși.

BATĂR adv. v. barem, măcar.

BATERE s. v. bătut.

BATERE s. v. castrare, jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare.

batăr conj. v. DEȘI.

batăr adv. v. BAREM. MĂCAR.

batere s. v. CASTRARE. JUGĂNIRE. JUGĂNIT. SCOPIRE. SCOPIT. STERILIZARE.

BATERE s. bătut. (~ covoarelor.)

BATÎR adv. și conj. 1. Conj. (Criș., Trans. SV, Trans. N) Deși, cu toate că, măcar că. Și încă totuși ține direptatea și credința sa, batîr am lăsat eu pre el dosadă și ispită. C 1692, 523^r. Lacrima batîr mă unse, Pin inimă cît mă punse. CÎNTECE, 2^v. Batăr dracu razime-și, Cu noi gardu îngrădească-și, Eu nici pic nu-mi bănuiesc, Numai să beau pînă trăiesc. OG, 387; cf. MOL. 1695, 90^r. 2. Adv. (Ban., Criș., Trans. SV, Trans. N) Măcar, barem, cel puțin, chiar. Betĕr. Sanè. AC, 330. Mi-o fost asta-nvățătură Însemnat cu crestătură, Batîr plăcem la făptură. CÎNTECE, 1^v; cf. VISKI, apud TEW; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. ◊ Adv. comp. Batîr cît = oricît. Piatra ce să cheamă adamant batîr cît o are zdrobi cu fierul, tot nu să zdrobeaște. C 1729, 88^r. ◊ Loc. conj. Batîr că = deși, cu toate că, măcar că. Batîr că oaminii cei buni au fapte bune și credință bună, încă lasă Dumnăzău ceva zbiciu pre ei. C 1692, 520^r. Batîr că sînt supărată Și ghie lume lepădată, În ispită re băgată, Caută să răbd că-s certată. CÎNTECE, 2^r; cf. N TEST. (1648); MOL. 1695, 37^v; CÎNTECE, 2^v. Batîr … să = chiar dacă. Batîr ceastă lume s-ară fi toată draci …, dereptu însă să nu ne teamem. MISC. SEC. XVII, 109^v. Etimologie: magh. bátor. Cf. acar. adverb conjuncție

batăr, (batâr), adv. (reg.) Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; barem: „Supărare, du-te-acasă, / Batăr aicea mă lasă” (Bilțiu, 2006: 59). ■ Atestat și în Maram. din dreapta Tisei, în var. batâr „măcar”. – Din magh. bátor „deși” (DLRM, DEX, MDA).

batâr, adv. v. batăr.

batăr, (batâr), adv. – (reg.) Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; barem: „Supărare, du-te-acasă, / Batăr aicea mă lasă” (Bilțiu, 2006: 59). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. batâr „măcar” (loc. Apșa de Jos și Biserica Albă). – Din magh. bátor „deși” (Cihac, DLRM, NDU, DEX, MDA).

batăr, (batâr), adv. – Măcar, chiar, cu toate că, cel puțin; berem, barim: „Batăr cât el s-ar ruga” (Calendar 1980: 16). – Din magh. bátor „îndrăzneț, curajos” (NDU).