5 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÁTCĂ3, batce, s. f. 1. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). 2. (Reg.) Pelican, babiță. – Din ucr. babka (refăcut după bate).

BÁTCĂ3, batce, s. f. 1. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). 2. (Reg.) Pelican, babiță. – Din ucr. babka (refăcut după bate).

BÁTCĂ1, batce, s. f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Et. nec.

BÁTCĂ1, batce, s. f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Et. nec.

BÁTCĂ2, batce, s. f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec.

BÁTCĂ2, batce, s. f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec.

bátcă4 sf [At: MARIAN, O. II, 400 / Pl: ~tce / E: pbl vsl *бабка cf vsl баба] (Reg) Pelican.

bátcă2 sf [At: CV, 1950, nr. 4 / Pl: ? / E: nct] Unealtă a dogarului în formă de ciocan, cu o parte șănțuită.

bátcă5 sf [At: H I, 269 / Pl: ~tce / E: vsl бабко] (Iht; rar) Pește nedefinit mai îndeaproape.

bátcă1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. II, 12 / V: bat- / Pl: ~tce, bătce / E: cf babcă] (Agr; Mol; Buc) Babcă1.

bátcă3 sf [At: ANON. CAR. / V: babcă / Pl: ~tce / E: mg batka] 1 (Îrg) Monedă mică. 2 (Înv) Unitate de măsură de un sfert de gram.

bátcă6 sf [At: PAMFILE, J. II, ap. DA / Pl: ~tce / E: pbl bate] Cursă pentru animale.

bátcă3 s.f. (înv., reg.) 1 Monedă mică. 2 Unitate de măsură egală cu un sfert de gram. • pl. -ce. /<magh. batka.

bátcă4 s.f. (reg.) Capcană pentru prinderea rozătoarelor mici. • pl. -ce. /etimol. nec.

bátcă1 s.f. 1 (iht.) Pește teleosteean, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen, asemănător cu plătica (Blicca björkna). 2 (ornit.; reg.) Pelican (Pelecanus onocrotalus). • pl. -ce, bătci. și bábcă s.f. /<ucr. бабца, după bate.

bátcă2 s.f. (reg.) Nicovală mică pe care se ascute coasa, bătînd-o cu ciocanul. • pl. -ce. /cf. bate.

BÁTCĂ, batde, s. f. Un fel de nicovală mică, pe care cosașul își bate coasa. Ian dă-mi batea și ciocanul din blidari. CONTEMPORANUL, IV 82S.

BÁTCĂ1, batce, s. f. Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătînd-o cu ciocanul. – Ucr. babka (refăcut după bate).

BÁTCĂ3, batce, s. f. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna).Ucr. babka.

BÁTCĂ2, batce, s. f. Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici.

BÁTCĂ3 ~ce f. Pește dulcicol asemănător cu plătica, având spatele verde-albăstrui și abdomenul argintiu. [G.-D. batcei] /<ucr. babka

BÁTCĂ2 ~ce f. pop. Capcană specială folosită la prinderea șoarecilor. [G.-D. batcei] /Orig. nec.

BÁTCĂ1 ~ce f. reg. Nicovală (mică) pe care se bate coasa pentru a o ascuți. [G.-D. batcei] /<ucr. babka

BATCĂ1 s.f. (Mold.) Unealtă pe care se bate coasa. Cu de aramă bătce preste fălci fu bătut. DOSOFTEI, VS. Etimologie: babcă (< ucr., rus., pol. babka), sub influența lui a bate. substantiv feminin

batcă f. Mold. 1. babiță; 2. unealtă de fier în formă de nicovală pe care se bate coasa; 3. pește ce seamănă cu plătica (Blicca). [Rus. BATĬKA, tată, moș: pentru sensurile metaforice, cf. babă, babiță, băbușcă și moș].

1) bátcă f., pl. e saŭ bătcĭ (rut. rus. id.; bg. babka, dim. d. bába, babă, pelican). Dun. Pelican. Un fel de plătică maĭ mică (blicca björkna) care, cînd e mică, se numește frunza plopuluĭ. Est. Nicovală mică pe care cosașiĭ ciocănesc coasa ca s’o ascută. (V. cĭocîrtiĭ). Mold. Trans. Rar. Capcană de șoareci sau prinzătoare de păsări (pin aluz. la ciocu pelicanuluĭ). – În vest báboșe, pl. ĭ, pelican (VR. 1913, 7-8, 51).

2) bátcă f., pl. e sau bătcĭ (ung. batka, a. î.). Trans. Un sfert de gram (măsură p. aur.) V. carat.

*pelicán m. (lat. pelicánus și pelecánus, vgr. pelekán, -ános). O pasăre palmipedă maĭ mare de cît lebăda, cu penele albe bătînd puțin în roș și cu cĭocu foarte mare și lat (pop. bábiță saŭ batcă). – În biblia d. 1688 pelecan (după ngr.). – Pelicanu se hrănește cu peștĭ marĭ pe care-ĭ prinde în apele neadîncĭ (unde obișnuĭește să trăĭască) mînîndu-ĭ spre mal cu un cîrd întreg de tovarășĭ. El are un miros neplăcut de pește. V. neĭasită.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

batcă (reg.) s. f., g.-d. art. batcei; pl. batce

bátcă (nicovală, capcană, pește) s. f., g.-d. art. bátcei; pl. bátce

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÁTCĂ s. (IHT.; Blicea bjorkna) corpacă.

BÁTCĂ s. v. babiță, nicovală, pelican.

batcă s. v. BABIȚĂ. NICOVALĂ. PELICAN.

BATCĂ s. (IHT.; Blicea björkna) corpacă.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bátcă, batce, s.f. – 1. Nicovală mică de fier pe care se bate coasa (Săpânța, Rona, Petrova); ileu. 2. Bucată de fier lată și încovoiată ce servește la închiderea porții (Nistor, 1977: 22); zăvor; vârtej, rigli. – Et. nec. (DEX, MDA); din ucr. babka (refăcut după bate) (DLRM).

bátcă, batce, s.f. – 1. Nicovală mică de fier pe care se bate coasa (Săpânța, Rona, Petrova); ileu. 2. Bucată de fier lată și încovoiată ce servește la închiderea porții (Nistor 1977: 22). Zăvor; vârtej, rigli. – Din ucr. babka (NDU).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BATCĂ subst. cu patru sensuri: nicovală, capcană, babiță, un fel de pește. 1. Batcâ (Sur IV și VIII). 2. Bătcă, I. (ib). 3. Batcul mold., 1764.

Intrare: Batcă
Batcă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Batcă
Intrare: batcă
batcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: batcă (capcană)
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • batcă
  • batca
plural
  • batce
  • batcele
genitiv-dativ singular
  • batce
  • batcei
plural
  • batce
  • batcelor
vocativ singular
plural
Intrare: batcă (nicovală)
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • batcă
  • batca
plural
  • batce
  • batcele
genitiv-dativ singular
  • batce
  • batcei
plural
  • batce
  • batcelor
vocativ singular
plural
Intrare: batcă (zool.)
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • batcă
  • batca
plural
  • batce
  • batcele
genitiv-dativ singular
  • batce
  • batcei
plural
  • batce
  • batcelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

batcă, batcesubstantiv feminin

  • 1. regional Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. DEX '09
etimologie:

batcă, batcesubstantiv feminin

  • 1. regional Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ian dă-mi batca și ciocanul din blidari. CONTEMPORANUL, IV 828. DLRLC
etimologie:

batcă, batcesubstantiv feminin

  • 1. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). DEX '09 DLRLC
    sinonime: corpacă
  • 2. regional Babiță, pelican. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.