3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balotat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~tări / E: balota1] 1-3 Balotare1 (1-3).

balotat4, ~ă a [At: ALEXANDRESCU, M. 162 / Pl: ~ați, ~e / E: balota2] (Frm) Care este trimis mereu dintr-o parte în alta.

balotat3, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: balota1] 1-3 Care a fost strâns în baloturi (1-3).

balotat2 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri[1] / E: balota2] (Frm) Balotare2. corectată

  1. ~uri~uri Ladislau Strifler

BALOTÁT s. n. (Rar) Balotare. – V. balota.

BALOTÁT s. n. (Rar) balotare. – V. balota.

balotát s. n. (tehn.) Strângere în baloturi ◊ „De regulă paiele ce rămân de la recoltatul grâului pot fi valorificate la un preț bun. La cooperativa agricolă din Hagiești-Ilfov s-a găsit o soluție «originală»: au fost arse pe loc. În felul acesta s-a renunțat la balotatul paielor de pe 137 ha. Halal gospodari!” R.l. 28 VII 73 p. 5 (din [a face] balot + -at; DEX-S)

balotat a. fig. sguduit, sbuciumat: în furtune și ’n intrigi, balotați fără ’ncetare GR. AL.

balota1 vt [At: DEX2 / Pzi: ~téz / E: balot + -a] 1-3 A strânge în baloturi (1-3).

balota2 vt [At: DA ms / Pzi: ~téz / E: fr balotter] (Frm) A trimite mereu dintr-o parte în alta Cf bălăbăni.

BALOTÁ, balotez, vb. I. Tranz. A strânge în baloturi. – Din balot.

BALOTÁ, balotez, vb. I. Tranz. A strânge în baloturi. – Din balot.

BALOTÁ vb. tr. a strânge în baloturi. (< fr. ballotter)

A BALOTÁ ~éz tranz. (obiecte, produse, mărfuri) A pune într-un balot (în vederea transportării, depozitării etc.); a împacheta; a ambala. /Din balot


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balotá vb., ind. prez. 1 sg. balotéz, 3 sg. și pl. baloteáză

Intrare: balotat (adj.)
balotat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balotat
  • balotatul
  • balotatu‑
  • balota
  • balotata
plural
  • balotați
  • balotații
  • balotate
  • balotatele
genitiv-dativ singular
  • balotat
  • balotatului
  • balotate
  • balotatei
plural
  • balotați
  • balotaților
  • balotate
  • balotatelor
vocativ singular
plural
Intrare: balotat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balotat
  • balotatul
  • balotatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • balotat
  • balotatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: balota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • balota
  • balotare
  • balotat
  • balotatu‑
  • balotând
  • balotându‑
singular plural
  • balotea
  • balotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • balotez
(să)
  • balotez
  • balotam
  • balotai
  • balotasem
a II-a (tu)
  • balotezi
(să)
  • balotezi
  • balotai
  • balotași
  • balotaseși
a III-a (el, ea)
  • balotea
(să)
  • baloteze
  • balota
  • balotă
  • balotase
plural I (noi)
  • balotăm
(să)
  • balotăm
  • balotam
  • balotarăm
  • balotaserăm
  • balotasem
a II-a (voi)
  • balotați
(să)
  • balotați
  • balotați
  • balotarăți
  • balotaserăți
  • balotaseți
a III-a (ei, ele)
  • balotea
(să)
  • baloteze
  • balotau
  • balota
  • balotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

balotat (s.n.)

etimologie:

  • vezi balota
    surse: DEX '98 DEX '09

balota

etimologie:

  • balot
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00