2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugarilor. – Din bg. babici.

BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. (Ornit.). Pelican. 2. Numele a două specii de ciuperci, cu pălăria foarte tare, care cresc pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, Polyporus ignarius). – Din bg., sb. babica.

babiță1 sf [At: BIBLIA (1688), ap. Ccr I, 190/10 / V: băbi~ / Pl: ~țe / E: bg, srb бабика] 1 (Orn) Pelican. 2 (Zlg) Melc fără casă. 3 (Bot; lpl) Ciupercă cu pălăria foarte tare, care crește pe fagi și mesteceni, din care se prepară iasca Si: băcălie2 (1) (Polyporus fomentarius). 4 (Bot; lpl) Ciupercă cu pălăria acoperită de un strat de peri alipiți, cu aspect, la început, albicios, devenind mai târziu, brun și negricios, care crește pe meri, pruni și sălcii și din care se prepară iască sau fitile pentru candele Si: văcălie[1] (2) (Polyporus igniarius). 5 (Min; reg) Piatră de var. 6 (Min; reg) Marmură. 7 (Teh; reg) Ferăstrău mare cu o lamă dințată lungă, având două mânere de care trag doi oameni. 8 (Ban; Țes) Bucată de lemn care ține spata în vătale. modificată

  1. băcalie1văcălie Ladislau Strifler

bábiță2 sf [At: ALRM I/II h. 293 / V: băbi- / Pl: ~țe / E: bg бабики] (Pop; mpl) 1 Diaree a sugarilor. 2 Boală a copiilor cu dinți de lapte, care se manifestă prin umflarea burții, dureri mari și diaree. 3 (Reg) Boală cu amețeli și dureri de cap. 4 (Reg; fig; îe) Are ~țe Se spune despre cineva care se supără din orice.

bábiță2 s.f. (adesea la pl.) 1 (pop.) Diaree a sugarilor. ◆ Boală a copiilor la schimbarea dinților de lapte, care se manifestă prin umflarea burții, dureri mari și diaree. 2 (reg.) Boală cu amețeli și dureri de cap. ◇ Expr. Are babițe, se spune despre cineva care se supără din orice. • pl. -e. /<bg. бабуцу.

bábiță1 s.f. 1 (ornit.) Pelican (Pelecanus onocrotalux). 2 (zool.) Melc fară cochilie. 3 (bot.; la pl.) Ciuperci avînd pălăria foarte tare, care cresc pe fagi și mesteceni, din care se obține iasca (Polyporus fomentarius). ◆ Ciuperci avînd pălăria acoperită cu un strat de peri alipiți, cu aspect albicios, devenind, ulterior, brun și negricios, care cresc pe meri, pruni și sălcii și din care se fac iasca, fitile pentru candele etc. (Polyporus igniarius). 4 (mineral.; reg.) Piatră de var. ◆ Marmură. 5 (tehn.; reg.) Fierăstrău mare, cu o lamă dințată lungă, avînd cîte un mîner la fiecare dintre cele două capete, de care trag doi oameni. 6 (țes.; reg.) Bucată de lemn care ține spata în vătale. • pl. -e. și (reg.) băbíță s.f. /<bg. бабенце, бабцще, бабуш, srb. babica.

BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. (Ornit.) Pelican. 2. Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, polyporus ignarius). – Din bg., scr. babica.

BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugacilor. – Din bg. babici.

BÁBIȚĂ, babițe, s. f. 1. Pelican. Pe ostrovul învecinat, un stol de babițe sta adormite. ODOBESCU, S. I 142. 2. (Mai ales la pl.) Ciupercă cu pălărie în forma unei copite de cal, din care se prepară iasca (Polyporus ignarius ).

BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. Pelican. 2. Ciupercă în forma unei copite de cal, care crește pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus ignarius).(1) bg., sb. babica.

BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.) Boală de dentiție pe care o fac copiii mici. – Bg. babici.

BÁBIȚĂ ~e f. pop. 1) Pasăre migratoare acvatică, de talie mare, cu cioc lung și gros, cu o pungă sub maxilarul inferior, în care își depozitează hrana; pelican. 2) (nume generic) Ciupercă care crește pe copaci și din care se prepară iasca. /<bulg., sb. babica

babiță f. 1. numele popular al pelicanului (băbușcă, după aspectul său grav și bătrânicios); 2. pl. boală de copii când capătă dinți; 3. ciupercă brută din care se face iască (Fomes fomentarius). [Slav. BABIȚA].

bábiță f., pl. e (sîrb. babica, moașă, dim. d. bába, babă; rus. rut. pol. bába, babă, pelican). Peritonită tuberculoasă, o boală de copiĭ cînd le ĭese dinții. Un fel de ĭască. (fomes [saŭ polýporus] fomentárius).

băcălie (văcălie) f. Mold. buretele de iască numit în Muntenia babiță. [V. văcălie].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bábiță s. f., g.-d. art. bábiței; pl. bábițe

bábiță (zool., bot., med.) s. f., g.-d. art. bábiței; pl. bábițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÁBIȚĂ s. v. calcar, gasteropod, gastropod, iască, limax, melc, melc fără casă, piatră-de-var.

BÁBIȚĂ s. 1. v. pelican. 2. (BOT.; Polyporus) (reg.) copită, (Olt.) copitariță. (~ este o ciupercă.) 3. (BOT.; Ganoderma applanatum) iască, văcălie de fag. (~ este o ciupercă dezvoltată pe trunchiul copacilor.)

babiță s. v. CALCAR. GASTEROPOD. GASTROPOD. IASCĂ. LIMAX. MELC. PIATRĂ-DE-VAR.

arată toate definițiile

Intrare: babiță (med.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babiță
  • babița
plural
  • babițe
  • babițele
genitiv-dativ singular
  • babițe
  • babiței
plural
  • babițe
  • babițelor
vocativ singular
plural
Intrare: babiță (zool., bot.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babiță
  • babița
plural
  • babițe
  • babițele
genitiv-dativ singular
  • babițe
  • babiței
plural
  • babițe
  • babițelor
vocativ singular
plural

babiță (med.)

  • 1. popular mai ales la plural Diaree a sugarilor.
    surse: DEX '09
  • diferențiere Boală de dentiție pe care o fac copiii mici.
    surse: DLRM

etimologie:

babiță (zool., bot.) polyporus

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pe ostrovul învecinat, un stol de babițe sta adormite. ODOBESCU, S. I 142.
      surse: DLRLC
  • 2. Numele a două specii de ciuperci, cu pălăria foarte tare, care cresc pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, Polyporus ignarius).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: