2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂHLÍT, -Ă, bâhliți, -te, adj. (Reg.; mai ales despre apă) Care miroase urât, stătut. – V. bâhli.

bâhlít, ~ă a [At: CREANGĂ, P. 204 / Pl: ~iți, ~e / E: bâhli] (Mol; Buc; d. apă sau lichide) Clocit.

BÂHLÍT, -Ă, bâhliți, -te, adj. (Reg.; mai ales despre apă) Stătut, care miroase urât. – V. bâhli.

BÎHLÍT, -Ă, bîhliți, -te, adj. (Reg., despre lichide) Stătut, clocit. – V. bîhli.

bâhlit a. Mold. stătut, împuțit: apa era bâhlită CR. [Identic cu bâhnit (din bahnă, mocirlă)].

BÂHLÍ, pers. 3 bâhlește, vb. IV. Refl. (Reg., mai ales despre apă) A căpăta un miros greu, de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice). – Cf. bahnă.

bâhlí vr [At: ȘEZ. VI, 64 / Pzi: ~lește / E: ctm băhui + bălhuiu] (Mol; Buc; d. apă sau lichide) A căpăta un miros greu, de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice) Si: a se cloci, a se împuți.

bîhli vb. IV. refl. (reg., mai ales despre apă) A căpăta un miros greu, de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice); a se cloci. Borșul ținut la căldură se bîhlește. • prez.ind. pers. 3 -ește. /bahnă + băhlui, prin contaminare + -i.

bîhlit, -ă adj. (reg.; mai ales despre apă) Care miroase urît; clocit, împuțit, stătut. Apa era bîhlită și ne-am fi putut îmbolnăvi (CR.). • pl. -ți, -te. /v. bîhli.

BÂHLÍ, pers. 3 bâhlește, vb. IV. Refl. (Reg., mai ales despre apă) A căpăta un miros greu de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice). – Cf. bahnă.

BÎHLÍ, pers. 3 bîhlește, vb. IV. Refl. (Mold.. Bucov.; despre lichide, mai ales despre apă) A se strica, a se altera prin stagnare, căpătînd un miros greu, urît. Borșul ținut la căldură se bîhlește. ȘEZ. VI 64.

BÎHLÍT, -Ă, bîhliți, -te, adj. (Mold., Bucov.; despre lichide, mai ales despre apa din mlaștini) Stătut, clocit. Apa era bîhlită și ne-am fi putut bolnăvi. CREANGĂ, P. 204.

BÎHLÍ, pers. 3 bîhlește, vb. IV. Refl. (Reg., despre lichide) A se altera prin stagnare, căpătînd un miros urît; a se cloci. – Din bahnă.

A SE BÂHLÍ se ~éște intranz. 1) (despre ape stătute) A căpăta miros greu (din cauza putrezirii materiilor organice). 2) (despre produse) A-și perde proprietățile, căpătând un miros greu. /Din bahnă

blehniță f. Mold. pește ce aduce cu un puiu de plătică sau de caracudă (Rhodeus amarus). [Și behliță, behlit = bâhlit, împuțit, acest pește mic fiind rău la gust].

bîhlésc (mă) v. refl. (din maĭ raru băhnesc, d. bahnă). Mold. Se zice despre apă cînd stagnează și se cam împute: apă bîhlită.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bâhli (a se ~) (reg.) (bâh-li) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bâhlește, imperf. 3 sg. se bâhlea; conj. prez. 3 să se bâhlească

bâhlí vb. (sil. -hli), ind. prez. 3 sg. bâhléște, imperf. 3 sg. bâhleá; conj. prez. 3 sg. și pl. bâhleáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂHLÍT adj. v. clocit, împuțit, răsuflat, stătut, trezit.

bîhlit adj. v. CLOCIT. ÎMPUȚIT. RĂSUFLAT. STĂTUT. TREZIT.

Intrare: bâhlit
bâhlit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâhlit
  • bâhlitul
  • bâhlitu‑
  • bâhli
  • bâhlita
plural
  • bâhliți
  • bâhliții
  • bâhlite
  • bâhlitele
genitiv-dativ singular
  • bâhlit
  • bâhlitului
  • bâhlite
  • bâhlitei
plural
  • bâhliți
  • bâhliților
  • bâhlite
  • bâhlitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bâhli
  • silabație: bâh-li info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bâhli
  • bâhlire
  • bâhlit
  • bâhlitu‑
  • bâhlind
  • bâhlindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • bâhlește
(să)
  • bâhlească
  • bâhlea
  • bâhli
  • bâhlise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • bâhlesc
(să)
  • bâhlească
  • bâhleau
  • bâhli
  • bâhliseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâhlit, bâhliadjectiv

etimologie:
  • vezi bâhli DEX '98 DEX '09

bâhliverb

  • 1. regional (Mai ales despre apă) A căpăta un miros greu, de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Borșul ținut la căldură se bîhlește. ȘEZ. VI 64. DLRLC
etimologie:
  • cf. bahnă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.