2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avivat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: aviva] 1 Înviorat2. 2 (Îvr) Întărâtat2. 3 (D. substanțe textile sau piei) Care este colorat mai intens prin tratare cu anumite substanțe. 4 (D. o rană sau fistulă) Care este făcut să sângereze pentru a se suda după cicatrizare. 5 (D. o suferință) Care este răscolit.

avivat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aviva] (Rar) 1 înviorare. 2 (Fig) Întărâtare. 3-5 Avivare (3-5).

AVIVÁ, avivez, vb. I. Tranz. A da o nuanță mai vie culorii țesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanțe. – Din fr. aviver.

AVIVÁ, avivez, vb. I. Tranz. A da o nuanță mai vie culorii țesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanțe. – Din fr. aviver.

aviva vt [At: V. ROM. mai 1939, 53 / Pzi: ~véz / E: fr aviver] (Frm; nob) 1 A înviora. 2 (Fig) A întărâta. 3 (Teh) A da culorii unui material textil sau unei piei o nuanță mai vie prin tratarea cu anumite substanțe. 4 (Med) A face să sângereze fețele unei plăgi sau fistule pentru a se suda după cicatrizare. 5 (Fig) A răscoli o durere, o suferință.

AVIVÁ, avivez, vb. I. Tranz. A da o nuanță mai vie culorii țesăturilor sau pieilor, prin tratarea cu anumite substanțe. – Fr. aviver.

AVIVÁ vb. I. tr. 1. A da unui material textil sau unei piei o nuanță mai vie prin tratarea cu anumite substanțe. 2. A face să sângereze fețele unei plăgi sau fistule pentru a se suda după cicatrizare. ♦ A înviora. 3. (Fig.) A învenina, a irita; a răscoli (o durere, o supărare). [P.i. -vez. / < fr. aviver].

AVIVÁ vb. tr. 1. a da unui material textil, unei piei o nuanță mai vie prin tratarea cu anumite substanțe. 2. a face să sângereze fețele unei plăgi sau fistule. ◊ a înviora. 3. (fig.) a învenina, a irita; a răscoli (o durere). (< fr. aviver)

A AVIVÁ ~éz tranz. (țesături sau piei) A trata cu coloranți pentru a da o nuanță de culoare mai vie. /<fr. aviver


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

avivá (a ~) vb., ind. prez. 3 aviveáză

avivá vb., ind. prez. 1 sg. avivéz, 3 sg. și pl. aviveáză

Intrare: avivat
avivat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avivat
  • avivatul
  • avivatu‑
  • aviva
  • avivata
plural
  • avivați
  • avivații
  • avivate
  • avivatele
genitiv-dativ singular
  • avivat
  • avivatului
  • avivate
  • avivatei
plural
  • avivați
  • avivaților
  • avivate
  • avivatelor
vocativ singular
plural
Intrare: aviva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aviva
  • avivare
  • avivat
  • avivatu‑
  • avivând
  • avivându‑
singular plural
  • avivea
  • avivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • avivez
(să)
  • avivez
  • avivam
  • avivai
  • avivasem
a II-a (tu)
  • avivezi
(să)
  • avivezi
  • avivai
  • avivași
  • avivaseși
a III-a (el, ea)
  • avivea
(să)
  • aviveze
  • aviva
  • avivă
  • avivase
plural I (noi)
  • avivăm
(să)
  • avivăm
  • avivam
  • avivarăm
  • avivaserăm
  • avivasem
a II-a (voi)
  • avivați
(să)
  • avivați
  • avivați
  • avivarăți
  • avivaserăți
  • avivaseți
a III-a (ei, ele)
  • avivea
(să)
  • aviveze
  • avivau
  • aviva
  • avivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aviva

  • 1. A da o nuanță mai vie culorii țesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanțe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A face să sângereze fețele unei plăgi sau fistule pentru a se suda după cicatrizare.
    surse: DN
  • 3. figurat A răscoli (o durere, o supărare).

etimologie: