2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atú sn [At: DA / V: (îvr) ata sf / Pl: ~uri și (îvr) atouri, atule / E: fr atout] 1 (La jocul de cărți) Carte cu cea mai mare valoare. 2 (La jocul de cărți) Culoare cu cea mai mare valoare. 3 (Fig) Element care conferă posesorului superioritate. 4 (Fig) Element care conferă posesorului un avantaj. 5 (Fig) Element care dă posesorului o șansă în plus.

ATÚ, atuuri, s. n. 1. Carte (sau culoare) de joc cu valoarea cea mai mare. 2. Element care, într-o anumită împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus. [Pl. și: (1) atale] – Din fr. atout.

ATÚ, atuuri și (1) atale, s. n. 1. Carte (sau culoare) de joc socotită a avea cea mai mare valoare. 2. Element care, într-o anumită împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus. – Din fr. atout.

ATU, (1) atale, (2) atuuri, s. n. 1. (La jocul de cărți) Carte de culoarea care, în mod convențional, este socotită a avea o mai mare valoare decît celelalte și dă astfel posesorului avantaj asupra celorlalți jucători. 2. Element care, într-o împrejurare anumită, oferă cuiva un avantaj (împotriva adversarului) sau o șansă în plus pentru atingerea scopului.

ATÚ, atuuri și (1) atale, s. n. 1. Carte de joc de culoarea care, în mod convențional, este socotită a avea o mai mare valoare decât celelalte. 2. Element care, într-o anumită împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus. – Fr. atout.

ATÚ s.n. 1. Carte de joc de culoare socotită în mod convențional superioară celorlalte cărți. 2. Situație, element, poziție care oferă un avantaj sau superioritate într-o anumită împrejurare. [Pl. -uri. / < fr. atout, cf. à tout].

ATÚ s. n. 1. carte de joc de culoare socotită în mod convențional superioară celorlalte cărți. 2. situație, element, poziție care oferă un avantaj în plus. (< fr. atout)

ATÚ1 atále n. Carte de joc de o anumită culoare, cu cea mai mare valoare. [Art. atuul] /<fr. atout

ATÚ2 ~uri n. Situație, fapt care oferă cuiva un avantaj într-o anumită împrejurare. [Art. atuul] /<fr. atout

atù n. coloare de cărți ce taie și bate pe toate celelalte (= fr. atout).

*atú și atúŭ n., pl. atuurĭ (fr. atout d. à tout, p. tot, p. toate). La joc, carte de coloare care le taĭe și le bate pe cele-lalte. V. coz, tronf.

at1 sm [At: LET. III / Pl: ați / E: tc at] (Îrg; îvp) 1 Cal turcesc. 2 Cal de călărie. 3 Armăsar. 4 Cal dobrogean.

AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at].

AT1 s. m. monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. (< fr. at)

-ÁT2 suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate)

păr-cauciúc(at) s.„S-a pus la punct o tehnologie prin care se obține părul-cauciuc, un material care, pentru calitățile sale deosebite, poate fi utilizat la tapițeria mobilei și autovehiculelor, ca izolant la instalațiile termice, la filtre de aer etc.” R.l. 28 IV 75 p. 5. ◊ „Reporterul a comparat în mod eronat produsul păr cauciucat cu poliuretanul pe care îl înlocuiește.” R.l. 11 VIII 80 p. 3 (din păr + cauciuc(at))

AT s.m. (Mold.) Cal bun, turcesc, (mai ales armăsar) de călărie. Domnul..., vrînd să se sărute cu agasi de pe cai, s-au tulburat ații lor și, sculîndu-se ații în doă picioare, au lunecat calul Domnului. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Au venit la Iași Casim-Aga..., căruia mare prieteșug i-au arătat Domnul, și el așijderea, trăgînd și un at (cal de șea) Domnului peșchiși. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Etimologie: tc. at. Cf. farij, parip.

hat m. armăsar, cal mai ales dobrogean (numai în cântecele populare): cu trei hate la coșare, puși dela Vinerea mare, pe grăunțe și pe sare POP. [Vechiu-rom. at = turc. AT].

at și hat m. (turc. at, cal; bg. at, hat, armăsar. V. bahmet). L. V. Cal bun saŭ armăsar. Azĭ. Olt. Serbia (hat): împăratu încalecă pe hatu luĭ (N. Pl. Ceaur, 82). – În P. P. hată, pl. e, ĭapă. Și hatoáĭcă, pl. e (Aricescu, 43).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atú s. n., art. atúul; pl. atúuri/(la jocul de cărți și) atále, art. atúurile/atálele

arată toate definițiile

Intrare: atu
atu1 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atu
  • atuul
  • atuu‑
plural
  • atuuri
  • atuurile
genitiv-dativ singular
  • atu
  • atuului
plural
  • atuuri
  • atuurilor
vocativ singular
plural
atu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N79)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atu
  • atuul
  • atuu‑
plural
  • atale
  • atalele
genitiv-dativ singular
  • atu
  • atuului
plural
  • atale
  • atalelor
vocativ singular
plural
Intrare: at
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • at
  • atul
  • atu‑
plural
  • ați
  • ații
genitiv-dativ singular
  • at
  • atului
plural
  • ați
  • aților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atu

  • 1. Carte (sau culoare) de joc cu valoarea cea mai mare.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: coz (adj.)
  • 2. Element care, într-o anumită împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu Forma de plural atale se folosește numai pentru sensul (1.).
    surse: DEX '09 DOOM 2

etimologie: