9 definiții pentru atingător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atingător, ~oare [At: (a. 1785) URICARIUL I, 119 / V: (îrg) ~iu / Pl: ~oare / E: atinge + -(ă)tor] 1-22 smf, a (Persoană) care atinge (1, 7, 9-10, 13-19). 23 a (Înv) Care se referă la... 24 a (Înv, fig) Jignitor. 25 a (Înv, fig) Emoționant.

ATINGĂTÓR, -OÁRE, atingători, -oare, adj. (Înv.) 1. Care ține de..., care se referă la... 2. Fig. Jignitor, supărător. 3. Fig: Înduioșător, emoționant, impresionant. – Atinge + suf. -ător.

ATINGĂTÓR, -OÁRE, atingători, -oare, adj. (Înv.) 1. Care ține de..., care se referă la... 2. Fig. Jignitor, supărător. 3. Fig. Înduioșător, emoționant, impresionant. – Atinge + suf. -ător.

ATINGĂTÓR, -OÁRE, atingători, -oare, adj. (Învechit) 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Care se referă la..., care ține de... Să despuiem această... baladă de tot cuprinsul ei local și curat atingător de Țările Romînești. ODOBESCU, S. I 210. 2. Fig. Care mișcă inima, înduioșător, emoționant, impresionant. Depărățeanu, filozof înalt și atingător – Nicoleanu, amar, sarcastic și duios. MACEDONSKI, O. IV 116. Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme începea să se desfășura, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul binefăcător. VLAHUȚĂ, O. A. III 17.

ATINGĂTÓR, -OÁRE, atingători, -oare, adj. (Înv.) 1. Care ține de..., care se referă la... 2. Fig. Înduioșător, emoționant, impresionant. ♦ Jignitor; supărător. – Din atinge + suf. -(ă)tor.

atingător a. care atinge; 1. mișcător; 2. înțepător; 3. privitor la.

atingătór, -oáre adj. Care atinge, relativ la: atingător de meseria asta.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atingătór (înv.) adj. m., pl. atingătóri; f. sg. și pl. atingătoáre

atingătór adj. m., pl. atingătóri; f. sg. și pl. atingătoáre

Intrare: atingător
atingător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atingător
  • atingătorul
  • atingătoru‑
  • atingătoare
  • atingătoarea
plural
  • atingători
  • atingătorii
  • atingătoare
  • atingătoarele
genitiv-dativ singular
  • atingător
  • atingătorului
  • atingătoare
  • atingătoarei
plural
  • atingători
  • atingătorilor
  • atingătoare
  • atingătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atingător învechit

  • 1. Care ține de..., care se referă la...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să despuiem această... baladă de tot cuprinsul ei local și curat atingător de Țările Romînești. ODOBESCU, S. I 210.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98
  • exemple
    • Depărățeanu, filozof înalt și atingător – Nicoleanu, amar, sarcastic și duios. MACEDONSKI, O. IV 116.
      surse: DLRLC
    • Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme începea să se desfășure, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul binefăcător. VLAHUȚĂ, O. A. III 17.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Atinge + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09