2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atentare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: atenta] 1-2 Atentat (1-2). 3 (Fig) încălcare a unui drept, a unui principiu important Si: atentat (5).

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.

atenta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr attenter, lat attentare] 1 A face o tentativă criminală asupra cuiva. 2 A pune în primejdie de dispariție un obiect (valoros). 3 (Fig) A încălca un drept, un principiu important.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. (În expr.) A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva, a săvîrși un atentat. ♦ Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «ia») A încălca un drept, a viola. Comuniștii desfășoară o intensă muncă educativă, sădind în sînul oamenilor muncii dragostea adîncă față de uzina socialistă, față de tînărul sector socialist la sate, față de tot ce e bun al poporului și aprinzînd ura împotriva dușmanului care atentează la interesele poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 457.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. A face o tentativă criminală. ◊ Expr. A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva. ♦ Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca un drept; a viola. – Fr. attenter (lat. lit. attentare).

ATENTÁ vb. I. intr. A comite un atentat. ◊ A atenta la viața cuiva = a încerca să asasineze pe cineva, a săvârși un atentat. ♦ (Fig.) A încălca, a viola (un drept). [< fr. attenter, cf. lat., it. attentare].

ATENTÁ vb. intr. a comite un atentat. (< fr. attenter, lat. attentare)

A ATENTÁ ~éz intranz. A comite un atentat. /<lat. attentare

*atentéz v. intr. (fr. attenter, d. lat. attentare). Comit un atentat: a atenta la viața saŭ contra viețiĭ cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atentá (a ~) vb., ind. prez. 3 atenteáză

atentá vb., ind. prez. 1 sg. atentéz, 3 sg. și pl. atenteáză

Intrare: atentare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atentare
  • atentarea
plural
  • atentări
  • atentările
genitiv-dativ singular
  • atentări
  • atentării
plural
  • atentări
  • atentărilor
vocativ singular
plural
Intrare: atenta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atenta
  • atentare
  • atentat
  • atentatu‑
  • atentând
  • atentându‑
singular plural
  • atentea
  • atentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • atentez
(să)
  • atentez
  • atentam
  • atentai
  • atentasem
a II-a (tu)
  • atentezi
(să)
  • atentezi
  • atentai
  • atentași
  • atentaseși
a III-a (el, ea)
  • atentea
(să)
  • atenteze
  • atenta
  • atentă
  • atentase
plural I (noi)
  • atentăm
(să)
  • atentăm
  • atentam
  • atentarăm
  • atentaserăm
  • atentasem
a II-a (voi)
  • atentați
(să)
  • atentați
  • atentați
  • atentarăți
  • atentaserăți
  • atentaseți
a III-a (ei, ele)
  • atentea
(să)
  • atenteze
  • atentau
  • atenta
  • atentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atenta

  • 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. expresie A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva, a săvârși un atentat.
      surse: DLRLC DN
  • 2. figurat (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nesocoti viola încălca un exemplu
    exemple
    • Comuniștii desfășoară o intensă muncă educativă, sădind în sînul oamenilor muncii dragostea adîncă față de uzina socialistă, față de tînărul sector socialist la sate, față de tot ce e bun al poporului și aprinzînd ura împotriva dușmanului care atentează la interesele poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 457.
      surse: DLRLC

etimologie: