2 intrări
24 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASEDIÉRE, asedieri, s. f. Acțiunea de a asedia. [Pr.: -di-e-] – V. asedia.
ASEDIÉRE, asedieri, s. f. Acțiunea de a asedia. [Pr.: -di-e-] – V. asedia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
asediere sf [At: DA / P: ~di-e~ / Pl: ~ri / E: asedia] Asediu (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASEDIÉRE, asedieri, s. f. Acțiunea de a asedia și rezultatul ei; împresurare, asediu. V. blocare. Rămîind ei caimacami, în lipsa domnului, care însoțise oștirea turcească în Ungaria la asedierea cetății Ujvarul, făcură complot. BĂLCESCU, O. I 102. - Pronunțat: -di-e-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASEDIÉRE, asedieri, s. f. Acțiunea de a asedia; împresurare, asediu. [Pr.: -di-e-]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ASEDIÉRE s.f. Acțiunea de a asedia. [Pron. -di-e-. / < asedia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASEDIÁ, asediez, vb. I. Tranz. A supune unui asediu o cetate sau un loc întărit. [Pr.: -di-a] – Din it. assediare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASEDIÁ, asediez, vb. I. Tranz. A supune unui asediu o cetate sau un loc întărit. [Pr.: -di-a] – Din it. assediare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
asedia vt [At: VĂCĂRESCUL, IST. 257/31 / P: ~di-a / Pzi: ~iéz / E: it assediare] 1 A încercui și ataca cu forțe armate un loc întărit pentru a-l cuceri. 2 (Fig) A insista foarte mult pe lângă cineva în vederea atingerii unui scop.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASEDIÁ, asediez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o cetate sau la un loc întărit) A supune unui asediu, a împresura. V. bloca. Mihalcea... se întoarse de asedie Brăila.^^ BĂLCESCU, O. II 51. – Pronunțat: -di-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASEDIÁ, asediez, vb. I. Tranz. A supune unui asediu o cetate sau un loc întărit; a împresura. [Pr.: -di-a] – It. assediare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ASEDIÁ vb. I. tr. A încercui, a supune unui asediu, a împresura (o cetate, un oraș etc.). [Pron. -di-a, p. i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. assediare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASEDIÁ vb. tr. a supune unui asediu. (< it. assediare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ASEDIÁ ~éz tranz. (cetăți, fortificații) A supune unui asediu. [Sil. -di-a] /<it. assediare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asedià v. 1. a împresura, a face asediu; 2. fig. a importuna cu cereri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*asediéz v. tr. (it. assediare). Fac asediŭ, împresor. Fig. Plictisesc cerînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
asediére (-di-e-) s. f., g.-d. art. asediérii; pl. asediéri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asediére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. asediérii; pl. asediéri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asediá (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 asediáză, 1 pl. asediém (-di-em); conj. prez. 3 să asediéze; ger. asediínd (-di-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. asediéz, 3 sg. și pl. asediáză, 1 pl. asediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. asediéze; ger. asediínd (sil. -di-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asedia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. asediază, 1 pl. asediem, 2 pl. asediați, ger. asediind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
asediez, -iază 3, -ieze 3 conj., -iind ger.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -di-e-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: -di-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
asediere
- 1. Acțiunea de a asedia.exemple
- Rămîind ei caimacami, în lipsa domnului, care însoțise oștirea turcească în Ungaria la asedierea cetății Ujvarul, făcură complot. BĂLCESCU, O. I 102.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi asediasurse: DEX '09 DEX '98 DN
asedia
- 1. A supune unui asediu o cetate sau un loc întărit.exemple
- Mihalcea... se întoarse de asedie Brăila. BĂLCESCU, O. II 51.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba italiană assediaresurse: DEX '09 DEX '98 DN