3 intrări

19 definiții

asecáre sf [At: DEX2 / Pl: ~cări / E: aseca] 1 (Rar) Desecare. 2 (Spc) Evacuarea apei din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile și substanțele minerale utile etc.

ASECÁRE, asecări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aseca.V. aseca.

ASECÁRE, asecări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aseca.V. aseca.

ASECÁRE s. f. Operație de îndepărtare a apei infiltrate într-un teren; desecare. – Din a3 + secare. (după fr. assèchement).

asecáre (rar) s. f., g.-d. art. asecắrii; pl. asecắri

asecáre s. f., g.-d. art. asecării; pl. asecări

ASECÁRE s. v. asanare, desecare, secare.

ASECÁRE s.f. Acțiunea de a aseca; desecare. [< aseca].

asecá vt [At: DEX2 / Pzi: asec / E: seca cf fr assecher] 1 (Rar) A deseca. 2 (Spc) A evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile și substanțele minerale utile etc.

ASECÁ, aséc, vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; spec. a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile sau substanțele minerale utile etc. – Din seca (după fr. assécher).

ASECÁ, aséc, vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; spec. a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile sau substanțele minerale utile etc. – Din seca (după fr. assécher).

asecá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 aseácă

asecá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. aseácă

ASECÁ vb. v. asana, deseca, seca.

ASECÁ vb. I. tr. A îndepărta apele de infiltrație dintr-o porțiune de teren; a deseca. [P.i. aséc. / după fr. assécher].

ASECÁ vb. tr. a îndepărta apele de infiltrație dintr-un teren; a deseca. (după fr. assécher, lat. assicare)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

asecáre s. v. ASANARE. DESECARE. SECARE.

asecare (hidro.), operația de drenare și evacuare a apelor din interiorul formațiunilor care au capacități acvifere. A. se realizează în lucrările miniere (puțuri, galerii, cariere) pentru a creea condiții optime de explorare și exploatare a s.m.u.

asecá vb. v. ASANA. DESECA. SECA.

Intrare: asecare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asecare asecarea
plural asecări asecările
genitiv-dativ singular asecări asecării
plural asecări asecărilor
vocativ singular
plural
Intrare: aseca (3 aseacă)
aseca (3 aseacă) verb grupa I conjugarea I
verb (VT77)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aseca asecare asecat asecând singular plural
asea asecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) asec (să) asec asecam asecai asecasem
a II-a (tu) aseci (să) aseci asecai asecași asecaseși
a III-a (el, ea) asea (să) asece aseca asecă asecase
plural I (noi) asecăm (să) asecăm asecam asecarăm asecaserăm, asecasem*
a II-a (voi) asecați (să) asecați asecați asecarăți asecaserăți, asecaseți*
a III-a (ei, ele) asea (să) asece asecau aseca asecaseră
Intrare: aseca (3 asecă)
aseca (3 asecă) verb grupa I conjugarea I
verb (VT10) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aseca asecare asecat asecând singular plural
ase asecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) asec (să) asec asecam asecai asecasem
a II-a (tu) aseci (să) aseci asecai asecași asecaseși
a III-a (el, ea) ase (să) asece aseca asecă asecase
plural I (noi) asecăm (să) asecăm asecam asecarăm asecaserăm, asecasem*
a II-a (voi) asecați (să) asecați asecați asecarăți asecaserăți, asecaseți*
a III-a (ei, ele) ase (să) asece asecau aseca asecaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)