ASEARĂ adv. În seara zilei precedente. [Var.: (reg.) asară adv.] – A³ + seară.

aseară av [At: CUV. D. BĂTR. II, ap. DA / V: (reg) asa~, as(e)ar / E: a³ + seară] În seara precedentă.

ASEARĂ adv. 1 În seara trecută: în seara de ieri ¶ 2 De ~, loc. adv. De ieri seară (și cu înțeles adjectival): de ~ pînă azi, starea lui s’a înrăutățit; n’am citit gazetele de ~ [a⁵ + seară].

ASEARĂ adv. În seara zilei precedente. [Var.: (reg.) asară adv.] – A³ + seară.

ASEARĂ adv. În seara zilei precedente. Aseară cînd m-am dus acasă, ce să văd?... NEGRUZZI, S. I 30. De făceam aseară ca tine și eu, Nu era să-mi fie astăzi așa greu. PANN, P. V. I 118. Aseară pe la sfințit Cu alta te-ai întîlnit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247. ◊ Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Pînă aseară = pînă la începutul serii precedente. De aseară = începînd din seara precedentă. Badea-i mînios de-aseară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 105. – Variantă: (regional) asară (CAMILAR, TEM. 83) adv.

ASEARĂ adv. În seara zilei precedente. [Var.: (reg.) asară adv.] – Din a³ + seară.

ASEARĂ adv. În seară zilei precedente; ieri seară. /a + seară

aseară adv. ieri seară. [Lat. AD SERAM].

aseáră adv. (a 5 și seară). Ĭerĭ seară: aseară a ploŭat, dar deseară nu va maĭ ploŭa.

asar av vz aseară

asară av vz aseară

asear av vz aseară

ASARĂ = ASEARĂ.

aseară adv.

aseară

aseară.