3 intrări
36 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (8)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARGĂSIT2, -Ă, argăsiți, -te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic și impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încrușit. – V. argăsi.
ARGĂSIT2, -Ă, argăsiți, -te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic și impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încrușit. – V. argăsi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARGĂSIT1 s. n. Faptul de a argăsi. – V. argăsi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGĂSIT1 s. n. Faptul de a argăsi. – V. argăsi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
argăsit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 661 / V: (îrg) ~ghis~2 / E: argăsi] Tăbăcit2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
argăsit1 sn [At: KLOPȘTOK, F. 49 / V: (îrg) ~ghis~1 / Pl: ~uri / E: argăsi] (Rar) Argăsire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂSIT s. n. Argăsire. A dus pieile la argăsit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂSIT s. n. Faptul de a argăsi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARGĂSIT adj. (ȚR, Trans. SV) Tăbăcit. B: Făcu piei argăsite, ca să acopere pre cort. BIBLIA (1688). C: Să mănînce și să o poarte la grumaz în piiale argăsită. PL, 145r. Etimologie: argăsi. Vezi și arghiseală, arghisi.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ARGĂSI, argăsesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. – Din ngr. árgasa (aor. lui argázo).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argăsi [At: (sec XVIII), ap. HEM 1569 / V: (îrg) -ghisi / Pzi: ~sesc / E: ngr ἀργάξω (aor) ἄργασα] 1 vt A tăbăci. 2 vt (Fig; înv) A se farda. 3 vr (Rar) A se supăra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arghisi vtr vz argăsi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arghisit1 sn vz argăsit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arghisit2, ~ă a vz argăsit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂSI (-ăsesc) vb. tr. 🔧 A pune pieile în apă amestecată cu coajă de stejar, castan, etc. pentru a le face impermeabile și mai trainice [ngr. άργάσα < άργάξω] .
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGĂSIRE sf., ARGĂSIT sbst. 🔧 Faptul de a argăsi.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGHESI..., ❍ARGHISI... = ARGĂSI...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARGĂSI, argăsesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. – Din ngr. árgasa (aor. al lui argázo).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARGĂSI, argăsesc, vb. IV. 1. Tranz. A prelucra pielea animalelor prin înmuiere în soluții speciale, cu scopul de a o face trainică, suplă și impermeabilă; a tăbăci. Începea stăpînirea tabacilor, care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. PAS, L. 1 70. 2. Refl. Fig. (Neobișnuit) A se certa cu cineva; a se necăji. La grajd, Ion Gloabă își ștersese opincile cu o mînă de paie și se argăsea acum cu argații, care îl luau peste picior că e oaspe la domnul Aristică. PAS, L. I 24.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARGĂSI, argăsesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pielea animalelor în soluții speciale pentru a o face trainică, suplă și impermeabilă; a tăbăci. – Ngr. argazo (aor. argasa).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A ARGĂSI ~esc tranz. (piei de animale) A trata cu tananți (pentru a da însușirile necesare); a dubi; a tăbăci. /<ngr. árgasa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGHISI vb. (Ban.) A tăbăci. Argisĕsk. AC, 328. Etimologie: ngr. árgasa (aor. al lui argázo). Vezi și argăsit, arghiseală.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
argăsì v. a tăbăci. [Gr. mod. ARGÀZO].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
argăsésc v. tr. (ngr. argázo, aor. árgasa, lucrez, curăț). Tăbăcesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
argăsit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
argăsit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argăsit adj. m., pl. argăsiți; f. sg. argăsită, pl. argăsite
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de cata
- acțiuni
argăsit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argăsesc, 3 sg. argăsește, imperf. 1 argăseam; conj. prez. 1 sg. să argăsesc, 3 să argăsească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
argăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argăsesc, imperf. 3 sg. argăsea; conj. prez. 3 să argăsească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
argăsi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argăsesc, imperf. 3 sg. argăsea; conj. prez. 3 sg. și pl. argăsească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
argăsesc, -sească 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARGĂSIT adj. v. tăbăcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGĂSIT s. v. tăbăcire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGĂSIT adj. tăbăcit, (reg.) crușit, (Mold., Bucov. și Transilv.) dubit. (Piei ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARGĂSI vb. v. tăbăci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARGĂSI vb. a tăbăci, (reg.) a cruși, (Mold., Bucov. și Transilv.) a dubi. (~ pieile.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
argăsi (argăsesc, argăsit), vb. – A prelucra pieile și blănurile, a tăbăci. – Mr. argăses, argăsire. Ngr. ἀργάζω, aorist ἄργασα (DAR), cf. bg. argasvam. – Der. argăsar, s. m. (argăsitor); argăsărie, s. f. (acțiunea de a argăsi); argăsăriță, s. f. (argăsitoare); argăseală, s. f. (substanță de argăsit); argăsitor, adj. (care argăsește).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
argăsit, argăsităadjectiv
etimologie:
- argăsi DEX '98 DEX '09
argăsitsubstantiv neutru
-
- A dus pieile la argăsit. DLRLC
-
etimologie:
- argăsi DEX '98 DEX '09
argăsi, argăsescverb
- 1. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Începea stăpînirea tabacilor, care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. PAS, L. 1 70. DLRLC
-
- 2. A se certa cu cineva; a se necăji. DLRLCsinonime: necăji
- La grajd, Ion Gloabă își ștersese opincile cu o mînă de paie și se argăsea acum cu argații, care îl luau peste picior că e oaspe la domnul Aristică. PAS, L. I 24. DLRLC
-
etimologie:
- árgasa (aorist al lui argázo). DEX '09 DEX '98