4 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aráre1 av vz arar2

arare2 sf [At: PALIA (1582), ap. CCR 81/6 / Pl: (rar) arări / E: ara4] Lucrare a pământului cu plugul.

ARÁRE adv. Arar. Arare, cîte-o pasăre de noapte fîlfîia greu peste capul lui Cocoran, dînd un țipăt scurt. CAMILAR, TEM. 146. Vin zgomote din sat, arare. O frîntură de cîntec a pornit undeva, departe, apoi a contenit. SADOVEANU, O. V 692. Tu cîntai, și-n depărtare Eu priveam rîzînd pe lunci: Eu m-am cumințit de-atunci, Rîd așa de-arare! COȘBUC, P. I 260.

aráre și arare-orĭ saŭ aráreorĭ adv. Rar, rare-orĭ. V. avremĭ.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ará4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

arar2 av [At: ANON. CAR., ap. DA / V: ~e1, (nob) ararul / E: a + rar] (Îoc ades, adesea, adeseori) Rar.

ARÁR adv. Rareori, arareori. – A3 + rar.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazde, spre a-l pregăti pentru însămînțare. Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. ◊ Absol. Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. ◊ (Neobișnuit, cu privire la grîne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. ◊ (Poetic) Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369.

ARÁR adv. (În opoziție cu adesea, adeseori) Rar, rareori. Arar se rătăcește [pe baltă] glas de om. DRAGOMIR, în POEZ. N. 194. Petre... îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă energic. REBREANU, R. I 215. Arar se vede fire de om trecînd prin sat. DELAVRANCEA, S. 5. Arar se află pe tron mărinimia. MACEDONSKI, O. I 248.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁR1 adv. Rar, rareori. [Var.: aráre adv.] – Din a3 + rar.

A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

ARÁR adv. 1) La intervale de timp mai mari decât cele obișnuite; rar. 2) pop. Fără grabă; încet. A păși ~. A vorbi ~. /a + rar

arà v. a lucra pământul, a-l brăzda cu plugul. [Lat. ARARE].

arare(ori) adv. rar: câte odată.., prea arare EM.

3) ar, a v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. și pl. áră

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARARE s. arat, arătură, plug, plugărie, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la ~.)

ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)

ARA vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pămîntul.)

ARAR adv. arareori, rar, rareori. (Se duce ~ pe la el.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ará (ár, arát), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

aráre adv. (reg. înv.) rareori, câteodată

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ca musca la arat – ultimul vers din fabula Musca de Al. Donici. După munca pe ogor, un bou se îndrepta spre casă. O muscă se așezase pe jugul lui. „De unde vii, soro?” – o întreabă altă muscă întîlnită în cale. Cu un aer supărat, cealaltă îi răspunde: „Nu vezi că noi ne-ntoarcem din cîmp, de la arat?!” Și fabula se încheie cu morala: „Spre laudă deșartă / Mulți zic: noi am lucrat; / Cînd ei lucrează-n faptă / Ca musca la arat”. Expresia e deci întrebuințată pentru a caracteriza pe cei care își atribuie meritele altora; se împăunează că au luat parte activă la o muncă, dar în realitate rolul lor a fost inexistent. Fabulistul rus I.I. Dimitriev a scris pe aceeași temă o fabulă intitulată de asemenea Musca (1803). Maiakovski folosește expresia în poezia satirică Muștele opoziției la Congresul Sovietelor: Toți discută: / Oh și ah, / cum va fi, / puterea sovietică nu e rea? / dar dacă vom ajunge / pe coarnele boului istovit, / vor striga cei dintîi: „noi am arat!” LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ara, ar v. tr. (intl.) 1. a lovi cu cuțitul, a spinteca. 2. a tatona, a sonda terenul în vederea unui furt

Intrare: arare (adv.)
arare2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arare
Intrare: arare (s.f.)
arare1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arare
  • ararea
plural
  • arări
  • arările
genitiv-dativ singular
  • arări
  • arării
plural
  • arări
  • arărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ara (vb.)
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ara
  • arare
  • arat
  • aratu‑
  • arând
  • arându‑
singular plural
  • a
  • arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ar
(să)
  • ar
  • aram
  • arai
  • arasem
a II-a (tu)
  • ari
(să)
  • ari
  • arai
  • arași
  • araseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • are
  • ara
  • ară
  • arase
plural I (noi)
  • arăm
(să)
  • arăm
  • aram
  • ararăm
  • araserăm
  • arasem
a II-a (voi)
  • arați
(să)
  • arați
  • arați
  • ararăți
  • araserăți
  • araseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • are
  • arau
  • ara
  • araseră
Intrare: arar (adv.)
arar1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arar
arare2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • arare
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arareadverb

  • 1. Arar. DLRLC
    sinonime: arar
    • format_quote Arare, cîte-o pasăre de noapte fîlfîia greu peste capul lui Cocoran, dînd un țipăt scurt. CAMILAR, TEM. 146. DLRLC
    • format_quote Vin zgomote din sat, arare. O frîntură de cîntec a pornit undeva, departe, apoi a contenit. SADOVEANU, O. V 692. DLRLC
    • format_quote Tu cîntai, și-n depărtare Eu priveam rîzînd pe lunci: Eu m-am cumințit de-atunci, Rîd așa de-arare! COȘBUC, P. I 260. DLRLC

arare, arărisubstantiv feminin

araradverb

  • 1. La intervale de timp mai mari decât cele obișnuite. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Arar se rătăcește [pe baltă] glas de om. DRAGOMIR, în POEZ. N. 194. DLRLC
    • format_quote Petre... îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă energic. REBREANU, R. I 215. DLRLC
    • format_quote Arar se vede fire de om trecînd prin sat. DELAVRANCEA, S. 5. DLRLC
    • format_quote Arar se află pe tron mărinimia. MACEDONSKI, O. I 248. DLRLC
  • 2. popular Fără grabă. NODEX
    sinonime: încet
etimologie:
  • A + rar DEX '09 DEX '98

ara, arverb

  • 1. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. DLRLC
    • format_quote neobișnuit (Cu privire la grâne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. DLRLC
    • format_quote poetic Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. DLRLC
    • format_quote poetic Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.