Definiția cu ID-ul 894869:

ARÁR adv. (În opoziție cu adesea, adeseori) Rar, rareori. Arar se rătăcește [pe baltă] glas de om. DRAGOMIR, în POEZ. N. 194. Petre... îndemna iepele arat, cu un plescăit de limbă energic. REBREANU, R. I 215. Arar se vede fire de om trecînd prin sat. DELAVRANCEA, S. 5. Arar se află pe tron mărinimia. MACEDONSKI, O. I 248.