11 definiții pentru apăraie

apăráie sf [At: CREANGĂ, P. 66 / E: apă + -ăraie] (Pfm) Apărie.

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie.

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie.

APĂRÁIE s. f. Apărie. Toarnă apa cea din fîntînă pe jăratec... ba încă face și o apăraie prin casă de s-a îndrăcit de ciudă hîrca de la bucătărie. CREANGĂ, P. 66. ◊ Fig. Afară noaptea se îngroșase. Din bucătăria de vară curgea în bătătură apăraie de lumină sîngerie. DAN, U. 51.

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Din apă + suf. -ăraie.

apăráie s. f., art. apăráia, g.-d. art. apăráiei

apăráie s. f., art. apăráia

APĂRÁIE s. apărie, baltă, băltoacă, lăcăraie, lăcărie, udătură, (pop.) udeală. (Era o ~ pe jos!)

apăraie f. apă multă vărsată pe jos: face și o apăraie prin casă GR.

apăríe și apăráĭe f., pl. ăĭ (d. apă). Apă multă (vărsată pin casă orĭ pe drum).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

APĂRÁIE s. apărie, baltă, băltoacă, lăcăraie, lăcărie, udăturá, (pop.) udeálă. (Era o ~ pe jos!)

Intrare: apăraie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apăraie apăraia
plural
genitiv-dativ singular apăraie apăraiei
plural
vocativ singular
plural