11 definiții pentru apăraie

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie.

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie.

APĂRÁIE s. f. Apărie. Toarnă apa cea din fîntînă pe jăratec... ba încă face și o apăraie prin casă de s-a îndrăcit de ciudă hîrca de la bucătărie. CREANGĂ, P. 66. ◊ Fig. Afară noaptea se îngroșase. Din bucătăria de vară curgea în bătătură apăraie de lumină sîngerie. DAN, U. 51.

APĂRÁIE s. f. Apărie. – Din apă + suf. -ăraie.

apăráie s. f., art. apăráia, g.-d. art. apăráiei

apăráie s. f., art. apăráia

apăráie sf [At: CREANGĂ, P. 66 / E: apă + -ăraie] (Pfm) Apărie.

APĂRÁIE s. apărie, baltă, băltoacă, lăcăraie, lăcărie, udătură, (pop.) udeală. (Era o ~ pe jos!)

apăraie f. apă multă vărsată pe jos: face și o apăraie prin casă GR.

apăríe și apăráĭe f., pl. ăĭ (d. apă). Apă multă (vărsată pin [!] casă orĭ pe drum).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

APĂRÁIE s. apărie, baltă, băltoacă, lăcăraie, lăcărie, udăturá, (pop.) udeálă. (Era o ~ pe jos!)

Intrare: apăraie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apăraie apăraia
plural
genitiv-dativ singular apăraie apăraiei
plural
vocativ singular
plural