antecameră sf vz anticameră

ANTECAMERĂ s.f. 1. Compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul și începe arderea; cameră de precombustie. 2. V. anticameră. [După fr. antichambre].

ANTECAMERĂ s. f. compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul. (după it. anticamera)

ANTICAMERĂ, anticamere, s. f. Cameră de așteptare situată la intrarea într-un birou, într-un cabinet al unei persoane cu funcție importantă etc. ◊ Expr. A face anticameră = a aștepta (mult) până a fi primit în audiență sau la o consultație (medicală, juridică etc.). – Din it. anticamera. Cf. fr. antichambre.^[1]

anticameră sf [At: NEGRUZZI, S. II, 194 / V: ~tec~ / Pl: ~e / E: it anticamera] 1 Sală de așteptare situată la intrarea într-un apartament, într-un birou, într-un cabinet al unei persoane importante. 2 (Îe) A face ~ A aștepta mult pentru a fi primit în audiență la cineva.

*ANTICAMERĂ (pl. -ere) sf. 1 Odaie de așteptare ¶ 2 fig. A face anticameră, a aștepta să fie primit [it.].

ANTICAMERĂ, anticamere, s. f. Cameră de așteptare situată la intrarea într-un birou, într-un cabinet al unei persoane cu funcție importantă etc. ◊ Expr. A face anticameră = a aștepta (mult) până a fi primit în audiență sau la o consultație (medicală, juridică etc.). – Din it. anticamera. Cf. fr. antichambre.^[1]

ANTICAMERĂ, anticamere, s. f. (Astăzi numai la instituții, altădată și la anumite case particulare) Cameră (precedînd un birou de lucru) în care stau cei ce așteaptă să fie primiți. Sala în care intraseră era numai un fel de anticameră a salonului cel mare. CAMIL PETRESCU, O. 501.

ANTICAMERĂ, anticamere, s. f. (În instituții) Cameră în care stau cei care așteaptă să fie primiți. ◊ Expr. A face anticameră = a aștepta (mult) pînă a fi primit (de un superior, un medic, un avocat etc.). – It. anticamera.

ANTICAMERĂ s.f. Cameră de așteptare la intrarea într-un birou, într-un cabinet. ◊ A face anticameră = a aștepta pentru a fi primit de cineva. [Var. antecameră s.f. / < it. anticamera, cf. fr. antichambre].

ANTICAMERĂ s. f. cameră de așteptare la intrarea într-un birou, într-un cabinet. (< it. anticamera)

ANTICAMERĂ ~e f. Cameră de așteptare la intrarea într-un cabinet (pentru a fi primit în audiență). ◊ A face ~ a aștepta mult înainte de a fi primit de o persoană oficială. [G.-D. anticamerei] /<it. anticamera

anticameră f. odaia ce vine înaintea unei camere sau unui apartament: a face anticameră, a aștepta.

*anticámeră f., pl. e (it. anticámera, fr. antichambre). Cameră care precede un apartament, tindă. A face anticameră, a aștepta pînă să fiĭ primit de cineva.

antecameră (tehn.) s. f., g.-d. art. antecamerei; pl. antecamere

antecameră (tehn.) s. f., g.-d. art. antecamerei; pl. antecamere

antecameră s. f.(tehnică), pl. antecamere

anticameră (cameră de așteptare) s. f., g.-d. art. anticamerei; pl. anticamere

anticameră (cameră de așteptare) s. f., g.-d. art. anticamerei; pl. anticamere

anticameră s. f. → cameră

anticameră

ANTICAMERĂ s. sală. (Așteaptă în ~!)

ANTICAMERĂ s. sală. (Așteaptă în ~!)