26 de definiții pentru anason

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din semințe, cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Din tc. anason.

anasón sm [At: ECONOMIA, 124 / V: (după ngr) anis-, (după lat) anis, (după mg) anis, aniș, (Mol) anos, hanos / E: tc anason, ngr ἄνισον, cf anason-rakisy] 1 (Bot) Plantă erbacee aromatică originară din Orient, din familia umbeliferelor, cu flori mici albe, care crește prin iulie-august; fructele ei se întrebuințează drept condiment și la prepararea unor rachiuri (Pimpinella anisum) Si: anason-românesc, (Trs) bădean. 2 (Bot) Molură. 3 Rachiu de anason. 4 (Îc) -franțuzesc Anason stelat. 5 (Îc) -mare Molură. 6 (Îc) -nemțesc Molură. 7 (Îc) -românesc Anason (1). 8 (Îc) -stelat Mic arbust din familia magnoliaceelor (originar din China și Japonia), cu frunze persistente, prevăzute cu punctuații semitransparente, aromatice, cu flori galben-verzui, hermafrodite și fructe în formă de stea; răspândește un miros aromatic plăcut (Illicium anisatum) Si: ~ franțuzesc. 9 (Îae) Fructul arbustului.

ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Din tc. anason.

ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu flori mici și albe și cu fructe ovoidale, păroase, întrebuințate drept condiment în cofetărie sau la prepararea unor rachiuri și a unor ceaiuri medicinale (Pimpinella anisum). Mihnea... gusta... rachiurile de sacîz și de anason. ODOBESCU, S. I 84. ♦ Băutură făcută din fructele plantei descrise mai sus. Anason de Chio. – Variantă: anisón s. m.

ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, ale cărei fructe ovoidale au diverse întrebuințări în industria alimentară (Pimpinella anisum). ♦ Băutură preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Tc. anason.

ANASÓN m. 1) Plantă erbacee aromatică, cu flori mici albe, cultivată pentru fructele sale, care conțin ulei eteric întrebuințat în farmaceutică și în industria alimentară. /<truc. anason

anason n. 1. plantă aromatică, întrebuințată ca condiment și la fabricarea licherurilor fine (Anisum); 2. rachiu din anason: sticlă cu anason de Hio FIL. [Turc. ANASON, de unde și forma moldovenească anison].

ANISÓN s. m. v. anason.

anisón m. ca plantă și n., pl. oane saŭ urĭ ca marfă (ngr. și vgr. ánison, turc. anisun și pop. anasun, de unde ĭar vine ngr. anasoní; lat. anisum, fr. anis). O plantă umbeliferă cu semințe aromatice (pimpinella anisum). S. n. Rachiŭ anisonat. – În Munt. anason. V. chimen dulce.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANASÓN s. (BOT.) anason-franțuzesc (Illicium anisatum) v. anason-stelat; anason-stelat (Illicium anisatum) = badian, anason-franțuzesc.

ANASON s. (BOT.) anason-franțuzesc (Illicium anisatum) = badian, anason-stelat; anason-stelat (Illicium anisatum) = badian, anason-franțuzesc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

anasón, s. m. – Plantă erbacee aromatică. Tc. anason, din gr. ἄνιρον (Roesler 564; Șeineanu, II, 20); cf. bg., sb. anason.

Intrare: anason
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anason
  • anasonul
  • anasonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • anason
  • anasonului
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anison
  • anisonul
  • anisonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • anison
  • anisonului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anasonsubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din semințe, cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică (Pimpinella anisum). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Mihnea... gusta... rachiurile de sacîz și de anason. ODOBESCU, S. I 84. DLRLC
    • 1.1. Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Anason de Chio. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.