Definiția cu ID-ul 405683:

Etimologice

anason, s. m. – Plantă erbacee aromatică. Tc. anason, din gr. ἄνιρον (Roesler 564; Șeineanu, II, 20); cf. bg., sb. anason.

Exemple de pronunție a termenului „anason” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3