3 intrări

51 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMÚȘ, amușe, s. n. (Reg.) Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. – Et. nec.

AMÚȘ, amușe, s. n. (Reg.) Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. – Et. nec.

AMÚȘ, amușe, s. n. (Reg.) Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. – Et. nec.

amuș1 sn [At: POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 85 / V: sf / Pl: ~e / E: ns cf mg hamus, hamvas] (Tăb) 1 (Ban) Baie de leșie de var în care se țin pieile (înainte de argăsire) pentru a li se curăța părul. 2 Groapă (sau cadă) îngropată în pământ în care se face amușul (1).

AMÚȘ, amușuri, s. n. (Reg.) Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. – Et. nec.

AMÚȘ, amușe, s. n. Groapă umplută cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile la argăsit.

AMÚȘ, amușe, s. n. Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile la argăsit. – Comp. magh. hamvas.

1) amúș n., pl. e (ung. hámyas, putina în care se află argăseala). Ban. Putină de argăsit. Argăseală.

ACÚ adv. v. acum.

ACÚM adv. 1. În prezent, în momentul de față; actualmente. ◊ Expr. Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. ♦ În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat, numaidecât, acuși, acușica, amuși. 3. Înainte cu... Acum doi ani. [Var.: acú, acúma adv.] – Lat. eccum modo.

ACÚM adv. 1. În prezent, în momentul de față; actualmente. ◊ Expr. Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. ♦ În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat, numaidecât, acuși, acușica, amuși. 3. Înainte cu... Acum doi ani. [Var.: acú, acúma adv.] – Lat. eccum modo.

ACÚMA adv. v. acum.

AMUȘÍ2, amușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. – Din amuș.

AMUȘÍ2, amușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. – Din amuș.

acnú[1] av vz acum

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

acnúma[1] av vz acum

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

acrum1[1] av vz acum

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

acum av [At: ANON. CAR. / V: acuma, (pop) acu, acmu, acru, acruma / E: lat accum modo] 1 În momentul de față. 2 Imediat. 3 (Urmat de precizări cantitative) În urmă cu... 4 (Îe) Acu-i acu A sosit clipa hotărâtoare.

amușí2 vtr [At: LIUBA-IANA, M., 123 / Pzi: ~șesc / E: amuș1] 1-2 (Tăb; Ban) A smulge părul (sau lâna) de pe o blană (sau de pe o piele), după ce a stat în amuș1 (1) Si: a pănuși, a părui.

ACÚM adv. 1. (Și în forma acuma) În prezent, în momentul de față. Acum, într-un cătun, departe, De greul muncii oțelit, Vreun responsabil de partid Mai stăruie plecat pe carte. DEȘLIU, M. 20. Pe stăpîna cosiței a furat-o un zmeu... Ea este acum în smîrcurile mărilor. ISPIRESCU, L. 23. ◊ (Purtînd accentul în frază sau întărit prin «chiar», «iată» etc.) Cai năzdrăvani! Acum vi-i rîndul, Zburați ca vîntul! BENIUC, V. 14. Dacă e așa, hai, pornește chiar acum la împăratul Verde. CREANGĂ, P, 274. O! fluieraș, acum să-ți văd puterea. ALECSANDRI, T. I 465. Acum întîiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. BĂLCESCU, O. II 13. ◊ (În opoziție expresă cu trecutul sau cu viitorul) Ce-i în mînă nu-i minciună și e mai bine acum un ou decît la anul un bou. NEGRUZZI, S.T 248. Ai fost floare trandafir, Dar acum ești borș cu știr. PANN, P. V. II 98. ◊ (Precizînd un circumstanțial de timp) De trei zile-acum pe mare... Noi pămîntul n-am zărit! ALECSANDRI, P. A. 83. ◊ (Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Pînă acum = pînă în clipa de față. Pe unde n-a fost pînă acum nimic, O lume nouă eu am să ridic! BENIUC, V. 15. De pînă acum = de pînă în momentul de față. Oamenii muncii își sporesc eforturile pentru consolidarea succeselor de pînă acum.De pe acum = chiar din acest moment; înainte de vreme. De pe acum se pregătește pentru examene. era ◊ (În forma acu) De pe acu căști; te pregătești de somn, măi frate, ha!... SADOVEANU, O. vi 258. De acum (înainte sau încolo) = de aci înainte. Soțioară dalbă... Singură vei sta de-acum, Că eu plec la drum. BENIUC, V. 155. Eu, măi băieți, de acum nu mă mai desprind de voi. CAMILAR, TEM. 53. ◊ (Corelativ, introducînd propoziții care exprimă o succesiune de acțiuni alternative) Acum plînge, acum rîde.Expr. (În forma acu) Acu-i acu = a sosit momentul hotărîtor. Acu e acu, gîndi el, și se căzni să stea deștept toate nopțile pînă în zori. VISSARION, B. 12. Ei, Cătălin, acu-i acu Ca să-ți încerci norocul. EMINESCU, O. I 174. Să te văd, Balașo... acu-i acu... Ian să-mi mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI, T. I 343. ♦ În împrejurările actuale, în condițiile date. O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseți. EMINESCU, O. 1 149. ◊ (Cu funcțiune copulativă, servind în cazul schimbării de idei, la înșiruirea noilor idei) Hei-hei! dragul tatii... D-apoi calului meu de pe atunci cine mai știe unde i-or fi putrezind ciolanele!... – Tată, atîta cer și eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi trăind calul, ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai vreu să știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194. Dar n-auzii vorba ta, Ci-auzii pe maică-ta... Blăstămîndu-mă pe mine De ce șed, mîndră, cu tine!... Acum, deacă-i treaba-așa, Spune-i, dragă, maică-ta Să-ngrădească ulița. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 61. 2. (În vorbirea afectivă, adesea repetat, indicînd viitorul foarte apropiat) Acuși, îndată, imediat. Ies puțin în oraș, și-acum mă înapoiez. 3. (În legătură cu noțiuni de timp) Înainte cu... Acum șase zeci de ani trecuți, unde se pomeneau școlit. CREANGĂ, A. 19. – Variante: acú, acúma adv.

ACÚM adv. 1. În prezent, în momentul de față. Pornește chiar acum (CREANGĂ). ◊ Expr. Acu-i acu = a sosit momentul hotărîtor. ♦ În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat. 3. Înainte cu... Acum doi ani. [Var.: acú, acúma adv.] – Lat. eccum-modo.

AMUȘÍ2, amușesc vb. IV. Tranz. A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. – Din amuș.

ACÚ adv. v. ACUM.~-i ~ a sosit momentul decisiv. lat. eccum modo

ACÚM adv. 1) În momentul de față; în prezent. ◊ De ~ înainte de azi înainte. 2) Nu demult; adineaori. ~ s-a dus. 3) Înainte cu... ~ un an. [Var. acuma] /<lat. eccum modo

acù adv. fam. acum; acu e acu, acum e momentul decisiv: acu’i acu ca să-ți ’ncerci norocul EM. [V. acum].

acum adv. 1. în acest moment; 2. în timpul de față. [Lat. ECCU MODO, de unde *acumù (arhaic acmu), scurtat în acu și amu, acest din urmă particular Moldovei].

acúm (vest) și acúma (est) adv. (lat. eccú-modo, ca cum d. quo-modo. Eccu saŭ eccum e îld. ecce eum, ĭacătă-l). În acest timp, în acest moment: acuma e fericit, dar altă dată a suferit multe. Îndată, imediat: acuma plec, plec acuma. Loc. adj. De acuma, actual: cel de acuma. De acum, de acum înainte saŭ de acum în colo, de azĭ înainte, pe timpu rămas, începînd din acest moment: de acuma m’am liniștit. – Fam. și acú: acú-ĭ acú, acu e momentu hotărîtor saŭ critic; acuș și acușa, în nord amú și amuș, ĭar în vechime acmú și ĭacmú. În sud acușica (după vsl. -ka, ca’n bg. túka, aci; rus. zdĭeka, aci; ș. a.

acúș, acúșa și acușica, V. acum.

amușésc v. tr. (d. amuș 1). Ban. Pun în amuș, tăbăcesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amuși2 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. amușesc, imperf. 3 sg. amușea; conj. prez. 3 să amușească

amușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. amușésc, imperf. 3 sg. amușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. amușeáscă

de acúm prep. + adv. (tempo lent)

amușí vb., ind. prez. pers. 1 amúș / amușesc

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACÚM adv. 1. imediat, îndată, numaidecât, (pop.) acuși, (înv. și reg.) așași, (înv.) așa. (Vin ~!) 2. actualmente. (~ e plecat la mare.) 3. v. adineauri. 4. deocamdată, momentan, (prin Mold.) deodată. (~ nu am timp.)

ACUM adv. 1. imediat, îndată, numaidecît, (pop.) acuși, (înv. și reg.) așași, (înv.) așa. (Vin ~.) 2. actualmente. (~ e plecat la mare.) 3. adineauri, (reg.) dinioare. (~ a plecat.) 4. deocamdată, momentan, (prin Mold.) deodată. (~ nu am timp.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amúș (-șe), s. n. – Groapă cu apă și var în care tăbăcarii pun pieile pentru argăsit. Mag. hamus [gödör] „[groapă] cu cenușă” (DAR). – Der. amuși, vb. (a curăța părul de pe piei).

acúm, adv.1. În prezent, în momentul acesta. – 2. Înainte cu... Var. acu(ma), acmu, amu. Mr. amu, amó, megl. (a)cmo, mo(ți), istr. acmo(țe). Acu este reprezentant al lat. *eccum hῡc; acum derivă de la un compus de tipul *eccum hῡc modo; în sfîrșit, *eccum modo a dat rezultatul normal acmu (Philippide, Principii, 92; Pușcariu 18; REW 5630; DAR). Candrea-Dens., 14, deduce toate formele rom. din *eccum modoacmu; acesta din urmă ar fi dat acum, prin analogie cu quomodocum; și de la acum s-ar fi ajuns, prin fonetică sintactică, la acu. Roesler 564 se gîndea la gr. ἀϰόμ(α). – Der. cu -și) (cf. același): acumuși, acuși, cu var. (fam.) acușa, acușica.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ET NUNC... ERUDIMINI, QUI INDICATIS TERRAM (lat.) și acum... luați aminte voi, cei ce judecați Pământul – Psalmii, 2, 10. O mare răspundere apasă pe umerii celor chemați să hotărască destinele semenilor.

HIC ET NUNC (lat.) aici și acum – A lua inițiative, decizii hic et nunc, pe loc.

NUNC EST BIBENDUM (lat.) acum să bem! – Horațiu, „Ode”, I, 37, 1-2: „Nunc este bibendum, nunc pede libero pulsanda tellus!” („Acum să bem, acum să batem cu piciorul, liber (în voie), pământul!”). Poetul salută victoria romanilor la Actium. Îndemn entuziast la sărbătorirea unui mare succes.

QUID SI NUNC CAELUM RUAT? (lat.) ce-ar fi de s-ar prăbuși acum cerul? – Arian, „Anabasis”, I, 4. Solii celților, vestiți pentru neînfricarea lor, întrebați de Alexandru cel Mare dacă se tem de ceva, ar fi răspuns prin această întrebare.

Intrare: amuș (groapă)
amuș1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: a-muș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: Scriban, DER, DOR, Ortografic, DLRLC, DLRM, DOOM 2, DEX '96, DEX '98, DEX '09
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amuș
  • amușul
  • amușu‑
plural
  • amușe
  • amușele
genitiv-dativ singular
  • amuș
  • amușului
plural
  • amușe
  • amușelor
vocativ singular
plural
amuș2 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: a-muș info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DEX '75
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amuș
  • amușul
  • amușu‑
plural
  • amușuri
  • amușurile
genitiv-dativ singular
  • amuș
  • amușului
plural
  • amușuri
  • amușurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: MDA
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amușă
  • amușa
plural
  • amușe
  • amușele
genitiv-dativ singular
  • amușe
  • amușei
plural
  • amușe
  • amușelor
vocativ singular
plural
Intrare: acum / acuma
acum adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • acum
acuma adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • acuma
amuș3 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • amuș
acu1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • acu
acru4 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • acru
  • acr‑
acruma adverb
adverb (I8)
  • acruma
acmu adverb
adverb (I8)
  • acmu
acnu adverb
adverb (I8)
  • acnu
acnuma adverb
adverb (I8)
  • acnuma
Intrare: amuși (vb.)
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amuși
  • amușire
  • amușit
  • amușitu‑
  • amușind
  • amușindu‑
singular plural
  • amușește
  • amușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amușesc
(să)
  • amușesc
  • amușeam
  • amușii
  • amușisem
a II-a (tu)
  • amușești
(să)
  • amușești
  • amușeai
  • amușiși
  • amușiseși
a III-a (el, ea)
  • amușește
(să)
  • amușească
  • amușea
  • amuși
  • amușise
plural I (noi)
  • amușim
(să)
  • amușim
  • amușeam
  • amușirăm
  • amușiserăm
  • amușisem
a II-a (voi)
  • amușiți
(să)
  • amușiți
  • amușeați
  • amușirăți
  • amușiserăți
  • amușiseți
a III-a (ei, ele)
  • amușesc
(să)
  • amușească
  • amușeau
  • amuși
  • amușiseră
verb (VT332)
Surse flexiune: DOR, DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amuși
  • amușire
  • amușit
  • amușitu‑
  • amușind
  • amușindu‑
singular plural
  • amușă
  • amușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amuș
(să)
  • amuș
  • amușeam
  • amușii
  • amușisem
a II-a (tu)
  • amuși
(să)
  • amuși
  • amușeai
  • amușiși
  • amușiseși
a III-a (el, ea)
  • amușă
(să)
  • amușe
  • amușea
  • amuși
  • amușise
plural I (noi)
  • amușim
(să)
  • amușim
  • amușeam
  • amușirăm
  • amușiserăm
  • amușisem
a II-a (voi)
  • amușiți
(să)
  • amușiți
  • amușeați
  • amușirăți
  • amușiserăți
  • amușiseți
a III-a (ei, ele)
  • amușă
(să)
  • amușe
  • amușeau
  • amuși
  • amușiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amuș, amușesubstantiv neutru

regional
  • 1. Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. DEX '09 DLRLC
    • diferențiere Groapă (sau cadă îngropată) în pământ în care se face amușul. MDA2
  • 2. Banat Baie de leșie de var în care se țin pieile (înainte de argăsire) pentru a li se curăța părul. MDA2
etimologie:

acum / acumaadverb

  • 1. În prezent, în momentul de față. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: actualmente
    • format_quote Acum, într-un cătun, departe, De greul muncii oțelit, Vreun responsabil de partid Mai stăruie plecat pe carte. DEȘLIU, M. 20. DLRLC
    • format_quote Pe stăpîna cosiței a furat-o un zmeu... Ea este acum în smîrcurile mărilor. ISPIRESCU, L. 23. DLRLC
    • format_quote Cai năzdrăvani! Acum vi-i rîndul, Zburați ca vîntul! BENIUC, V. 14. DLRLC
    • format_quote Dacă e așa, hai, pornește chiar acum la împăratul Verde. CREANGĂ, P, 274. DLRLC
    • format_quote O! fluieraș, acum să-ți văd puterea. ALECSANDRI, T. I 465. DLRLC
    • format_quote Acum întîiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. BĂLCESCU, O. II 13. DLRLC
    • format_quote Ce-i în mînă nu-i minciună și e mai bine acum un ou decît la anul un bou. NEGRUZZI, S.T 248. DLRLC
    • format_quote Ai fost floare trandafir, Dar acum ești borș cu știr. PANN, P. V. II 98. DLRLC
    • format_quote De trei zile-acum pe mare... Noi pămîntul n-am zărit! ALECSANDRI, P. A. 83. DLRLC
    • 1.1. Pțnă acum = până în clipa de față. DLRLC
      • format_quote Pe unde n-a fost pînă acum nimic, O lume nouă eu am să ridic! BENIUC, V. 15. DLRLC
    • 1.2. De până acum = de până în momentul de față. DLRLC
      • format_quote Oamenii muncii își sporesc eforturile pentru consolidarea succeselor de până acum. DLRLC
    • 1.3. De pe acum = chiar din acest moment; înainte de vreme. DLRLC
      • format_quote De pe acum se pregătește pentru examene. DLRLC
      • format_quote De pe acu caști; te pregătești de somn, măi frate, ha!... SADOVEANU, O. VI 258. DLRLC
    • 1.4. De acum (înainte sau încolo) = de aci înainte. DLRLC
      • format_quote Soțioară dalbă... Singură vei sta de-acum, Că eu plec la drum. BENIUC, V. 155. DLRLC
      • format_quote Eu, măi băieți, de acum nu mă mai desprind de voi. CAMILAR, TEM. 53. DLRLC
    • 1.5. corelativ Introduce propoziții care exprimă o succesiune de acțiuni alternative. DLRLC
      • format_quote Acum plânge, acum râde. DLRLC
    • 1.6. În împrejurările actuale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseți. EMINESCU, O. 1 149. DLRLC
      • 1.6.1. Are funcție copulativă, servind în cazul schimbării de idei, la înșiruirea noilor idei. DLRLC
        • format_quote Hei-hei! dragul tatii... D-apoi calului meu de pe atunci cine mai știe unde i-or fi putrezind ciolanele!... – Tată, atîta cer și eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi trăind calul, ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai vreu să știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194. DLRLC
        • format_quote Dar n-auzii vorba ta, Ci-auzii pe maică-ta... Blăstămîndu-mă pe mine De ce șed, mîndră, cu tine!... Acum, deacă-i treaba-așa, Spune-i, dragă, maică-ta Să-ngrădească ulița. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 61. DLRLC
    • chat_bubble Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acu e acu, gîndi el, și se căzni să stea deștept toate nopțile pînă în zori. VISSARION, B. 12. DLRLC
      • format_quote Ei, Cătălin, acu-i acu Ca să-ți încerci norocul. EMINESCU, O. I 174. DLRLC
      • format_quote Să te văd, Balașo... acu-i acu... Ian să-mi mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI, T. I 343. DLRLC
  • 2. Acuși, acușica, amuși, imediat, numaidecât, îndată. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ies puțin în oraș, și-acum mă înapoiez. DLRLC
  • 3. Înainte cu..., în urmă cu... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acum doi ani. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Acum șase zeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli? CREANGĂ, A. 19. DLRLC
etimologie:

amuși, amușescverb

  • 1. regional A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. DEX '09 DEX '98 DLRM
etimologie:
  • amuș DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.