2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amputare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: amputa] (Med) 1-2 Amputație (1-2).

AMPUTÁRE, amputări, s. f. Acțiunea de a amputa; amputație. – V. amputa.

AMPUTÁRE, amputări, s. f. Acțiunea de a amputa; amputație. – V. amputa.

AMPUTÁRE, amputări, s. f. Acțiunea de a amputa; operație chirurgicală constînd în tăierea unui membru bolnav al corpului.

AMPUTÁRE, amputări, s. f. Acțiunea de a amputa.

AMPUTÁRE s.f. Acțiunea de a amputa; amputație. [< amputa].

amputare f. operațiune chirurgicală prin care se taie din corp o porțiune sau totalitatea unui organ.

amputa [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr amputer] (Med) 1-2 vtr A tăia pe cale chirurgicală (sau a pierde accidental) un membru al corpului sau o parte din el, un organ. 3 vt (Fig) A scurta.

AMPUTÁ, amputez, vb. I. Tranz. A tăia pe cale chirurgicală (sau a pierde accidental) un membru al corpului sau un segment de membru. ♦ Fig. A elimina o parte dintr-o operă, dintr-un discurs etc. – Din fr. amputer, lat. amputare.

AMPUTÁ, amputez, vb. I. Tranz. A tăia pe cale chirurgicală (sau a pierde accidental) un membru al corpului sau un segment de membru. ♦ Fig. A elimina o parte dintr-o operă, dintr-un discurs etc. – Din fr. amputer, lat. amputare.

AMPUTÁ, amputez, vb. I. Tranz. A tăia, a reteza pe cale chirurgicală un membru al corpului. (Refl. pas.) I s-a amputat piciorul drept. SAHIA, N. 35.

AMPUTÁ, amputez, vb. I. Tranz. A tăia, a reteza pe cale chirurgicală un membru al corpului. – Fr. amputer (lat. lit. amputare).

AMPUTÁ vb. I tr. A reteza, a tăia pe cale chirurgicală un membru al corpului. ♦ (Fig.) A ciopârți, a scurta, a tăia. [< fr. amputer, cf. lat. amputare – a tăia].

AMPUTÁ vb. tr. 1. a tăia chirurgical un membru al corpului. 2. (fig.) a ciopârți, a tăia; a diminua. (< fr. amputer, lat. amputare)

A AMPUTÁ ~éz tranz. 1) (membre ale corpului) A tăia pe cale chirurgicală. 2) fig. (o parte dintr-o operă, dintr-un text etc.) A elimina fără discernământ; a scurta; a reduce. /<fr. amputer, lat. amputare

amputà v. a face o amputare, a tăia un membru bolnav al corpului.

*amputațiúne f. (lat. amputátio, -ónis). Chir. Acțiunea de a amputa, retezare. – Și -áție și -áre. V. absciziune.

*amputéz v. tr. (lat. amputo, -áre). Chir. Taĭ (retez) o mînă, un picior.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amputáre s. f., g.-d. art. amputắrii; pl. amputắri

amputáre s. f., g.-d. art. amputării; pl. amputări

amputá (a ~) vb., ind. prez. 3 amputeáză

amputá vb., ind. prez. 1 sg. amputéz, 3 sg. și pl. amputeáză

arată toate definițiile

Intrare: amputare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amputare
  • amputarea
plural
  • amputări
  • amputările
genitiv-dativ singular
  • amputări
  • amputării
plural
  • amputări
  • amputărilor
vocativ singular
plural
Intrare: amputa
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amputa
  • amputare
  • amputat
  • amputatu‑
  • amputând
  • amputându‑
singular plural
  • amputea
  • amputați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amputez
(să)
  • amputez
  • amputam
  • amputai
  • amputasem
a II-a (tu)
  • amputezi
(să)
  • amputezi
  • amputai
  • amputași
  • amputaseși
a III-a (el, ea)
  • amputea
(să)
  • amputeze
  • amputa
  • ampută
  • amputase
plural I (noi)
  • amputăm
(să)
  • amputăm
  • amputam
  • amputarăm
  • amputaserăm
  • amputasem
a II-a (voi)
  • amputați
(să)
  • amputați
  • amputați
  • amputarăți
  • amputaserăți
  • amputaseți
a III-a (ei, ele)
  • amputea
(să)
  • amputeze
  • amputau
  • amputa
  • amputaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amputare

etimologie:

  • vezi amputa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

amputa

etimologie: