2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
amnistíe sf [At: ȘINCAI, HR. III, 22 / Pl: ~ii / E: fr amnistie] (Jur) Act al puterii suverane, cu caracter colectiv, prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se suspendă pedeapsa Si: (pop) iertare obștească.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoatere de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoaterea de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat. – Fr. amnistie (< gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMNISTÍE s.f. Măsură legislativă care desființează caracterul delictuos al unei infracțiuni, anulând incriminarea și pedeapsa. [Gen. -iei. / < fr. amnistie, cf. it. amnistia < lat., gr. amnestia – uitare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTÍE s. f. act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală a unei infracțiuni. (< fr. amnistie, gr. amnestia, uitare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMNISTÍE ~i f. Act al puterii de stat care anulează răspunderea penală pentru o infracțiune. ~ generală. [G.-D. amnistiei] /<fr. amnistie, germ. Amnestie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistie f. iertare colectivă acordată de un suveran (pentru crime politice).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
amnestia v vz amnistia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amnestie sf vz amnistie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amnistia vtr [At: DA / P: ~ti-a / Pzi: ~iez / V: ~nes~ / E: fr amnistier] A acorda amnistie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. – Pronunțat: -ti-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor. [Pr.: -ti-a] – Fr. amnistier.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMNISTIÁ vb. I. tr. A acorda printr-o lege o amnistie. ♦ (Fig.) A ierta, a trece cu vederea. [Pron. -ti-a, p. i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. amnistier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ vb. tr. a acorda o amnistie. (< fr. amnistier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AMNISTIÁ ~éz tranz. 1) (deținuți) A elibera printr-o amnistie. 2) fig. (persoane) A scuti de o pedeapsă; a ierta; a scuza. /<fr. amnistier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistià v. a acorda o amnistie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amnestíe și amnistíe f. (vgr. amnestia; fr. amnistie, după ngr.). Ĭertare acordată în comun de șefu statuluĭ: a acorda amnistie unor dezertorĭ. V. grațiez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amnestiéz și amnistiéz, v. tr. (d. amnestie și amnistie; fr. amnistier). Acord amnistie: a amnistia niște dezertorĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
amnistie s. f., art. amnistia, g.-d. art. amnistiei; pl. amnistii, art. amnistiile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amnistíe s. f., art. amnistía, g.-d. art. amnistíei; pl. amnistíi, art. amnistíile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistie
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
amnistia (a ~) (-ti-a) vb., ind. prez. 3 amnistiază, 1 pl. amnistiem (-ti-em); conj. prez. 3 să amnistieze; ger. amnistiind (-ti-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amnistiá vb. (sil. -ti-a), ind. prez. 1 sg. amnistiéz, 3 sg. și pl. amnistiáză, 1 pl. amnistiém (sil. -ti-em); conj. prez. 3 sg. și pl. amnistiéze; ger. amnistiínd (sil. -ti-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. amnistiază, 1 pl. amnistiem, ger. amnistiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: -ti-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT211) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
amnistie, amnistiisubstantiv feminin
- 1. Act al puterii de stat prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se înlătură răspunderea penală și se suspendă pedeapsa; iertare obștească. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban
etimologie:
- amnistie DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN
- amnistia DN
- amnestia – uitare DN
-
- Amnestie NODEX
amnistia, amnistiezverb
- 1. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban
- 1.1. A trece cu vederea. DNsinonime: ierta
-
etimologie:
- amnistier DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN