2 intrări
26 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
amnistíe sf [At: ȘINCAI, HR. III, 22 / Pl: ~ii / E: fr amnistie] (Jur) Act al puterii suverane, cu caracter colectiv, prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se suspendă pedeapsa Si: (pop) iertare obștească.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoatere de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoaterea de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat. – Fr. amnistie (< gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMNISTÍE s.f. Măsură legislativă care desființează caracterul delictuos al unei infracțiuni, anulând incriminarea și pedeapsa. [Gen. -iei. / < fr. amnistie, cf. it. amnistia < lat., gr. amnestia – uitare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTÍE s. f. act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală a unei infracțiuni. (< fr. amnistie, gr. amnestia, uitare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMNISTÍE ~i f. Act al puterii de stat care anulează răspunderea penală pentru o infracțiune. ~ generală. [G.-D. amnistiei] /<fr. amnistie, germ. Amnestie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistie f. iertare colectivă acordată de un suveran (pentru crime politice).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
amnestia v vz amnistia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amnestie sf vz amnistie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amnistia vtr [At: DA / P: ~ti-a / Pzi: ~iez / V: ~nes~ / E: fr amnistier] A acorda amnistie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. – Pronunțat: -ti-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor. [Pr.: -ti-a] – Fr. amnistier.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMNISTIÁ vb. I. tr. A acorda printr-o lege o amnistie. ♦ (Fig.) A ierta, a trece cu vederea. [Pron. -ti-a, p. i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. amnistier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMNISTIÁ vb. tr. a acorda o amnistie. (< fr. amnistier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AMNISTIÁ ~éz tranz. 1) (deținuți) A elibera printr-o amnistie. 2) fig. (persoane) A scuti de o pedeapsă; a ierta; a scuza. /<fr. amnistier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amnistià v. a acorda o amnistie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amnestíe și amnistíe f. (vgr. amnestia; fr. amnistie, după ngr.). Ĭertare acordată în comun de șefu statuluĭ: a acorda amnistie unor dezertorĭ. V. grațiez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amnestiéz și amnistiéz, v. tr. (d. amnestie și amnistie; fr. amnistier). Acord amnistie: a amnistia niște dezertorĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: -ti-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT211) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
amnistie amnestie
- 1. Act al puterii de stat prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se înlătură răspunderea penală și se suspendă pedeapsa; iertare obștească.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban
etimologie:
- limba franceză amnistiesurse: DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN
- cf. limba italiană amnistiasurse: DN
- limba latină limba greacă amnestia – uitaresurse: DN
-
- Amnestiesurse: NODEX
amnistia amnestia
- 1. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban
etimologie:
- limba franceză amnistiersurse: DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN