13 definiții pentru amnistie amnestie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.

AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.

amnistíe sf [At: ȘINCAI, HR. III, 22 / Pl: ~ii / E: fr amnistie] (Jur) Act al puterii suverane, cu caracter colectiv, prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se suspendă pedeapsa Si: (pop) iertare obștească.

AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoatere de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat.

AMNISTÍE, amnistii, s. f. Scoaterea de sub sancțiunile legii a unui fapt penal sau civil, printr-un act al puterii de stat. – Fr. amnistie (< gr.).

AMNISTÍE s.f. Măsură legislativă care desființează caracterul delictuos al unei infracțiuni, anulând incriminarea și pedeapsa. [Gen. -iei. / < fr. amnistie, cf. it. amnistia < lat., gr. amnestia – uitare].

AMNISTÍE s. f. act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală a unei infracțiuni. (< fr. amnistie, gr. amnestia, uitare)

AMNISTÍE ~i f. Act al puterii de stat care anulează răspunderea penală pentru o infracțiune. ~ generală. [G.-D. amnistiei] /<fr. amnistie, germ. Amnestie

amnistie f. iertare colectivă acordată de un suveran (pentru crime politice).

amnestie sf vz amnistie

*amnestíe și amnistíe f. (vgr. amnestia; fr. amnistie, după ngr.). Ĭertare acordată în comun de șefu statuluĭ: a acorda amnistie unor dezertorĭ. V. grațiez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amnistíe s. f., art. amnistía, g.-d. art. amnistíei; pl. amnistíi, art. amnistíile

amnistíe s. f., art. amnistía, g.-d. art. amnistíei; pl. amnistíi, art. amnistíile

Intrare: amnistie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amnistie
  • amnistia
plural
  • amnistii
  • amnistiile
genitiv-dativ singular
  • amnistii
  • amnistiei
plural
  • amnistii
  • amnistiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amnestie
  • amnestia
plural
  • amnestii
  • amnestiile
genitiv-dativ singular
  • amnestii
  • amnestiei
plural
  • amnestii
  • amnestiilor
vocativ singular
plural

amnistie amnestie

  • 1. Act al puterii de stat prin care unei categorii întregi de indivizi sau de fapte penale (crime, delicte etc.) li se înlătură răspunderea penală și se suspendă pedeapsa; iertare obștească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban

etimologie: