4 intrări

36 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

amendare2 sf [At: DA ms / Pl: ~dări / E: amenda2] 1 Modificare prin amendamente (1) a unui text, mai ales al unei legi. 2 (Agn) Îmbunătățire a unor însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).

amendare1 sf [At: DA ms / Pl: ~dări / E: amenda1] Aplicare a unei amenzi cuiva Si: amendat1.

AMENDÁRE1, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda1; aplicare a unei amenzi. – V. amenda1.

AMENDÁRE2, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda2.V. amenda2.

AMENDÁRE2, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda2.V. amenda2.

AMENDÁRE1, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda1; aplicare a unei amenzi. – V. amenda1.

AMENDÁRE2, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda2; modificare, completare (mai ales a unei legi) cu scopul de a aduce îmbunătățiri. Amendarea proiectului de Constituție.

AMENDÁRE1, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda1; aplicare a unei amenzi. Amendarea unui contravenient poate constitui o sancțiune disciplinară.

AMENDÁRE1, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda1; aplicare a unei amenzi.

AMENDÁRE2, amendări, s. f. Acțiunea de a amenda2; modificare (cu scopul de a îmbunătăți).

amendáre s. f., g.-d. art. amendắrii; pl. amendắri

amendáre s. f., g.-d. art. amendării; pl. amendări

AMENDÁRE s. penalizare. (~ cuiva cu o sumă de bani.)

AMENDÁRE s.f. Acțiunea de a amenda și rezultatul ei. [< amenda].

amenda2, ~ă vt [At: ODOBESCU, S. II, 321 / V: (reg) amânda2 / Pzi: ~dez / E: fr amender] 1 A modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2 (Agn) A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).

amenda1 vt [At: PAS, Z. I, 298 / V: (reg) amânda1 / Pzi: ~déz / E: amendă] A aplica cuiva o amendă.

AMENDÁ2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege; a emenda. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.

AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.

AMENDÁ2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.

AMENDÁ1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.

arată toate definițiile

Intrare: amenda (sancționa)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amenda amendare amendat amendând singular plural
amendea amendați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amendez (să) amendez amendam amendai amendasem
a II-a (tu) amendezi (să) amendezi amendai amendași amendaseși
a III-a (el, ea) amendea (să) amendeze amenda amendă amendase
plural I (noi) amendăm (să) amendăm amendam amendarăm amendaserăm, amendasem*
a II-a (voi) amendați (să) amendați amendați amendarăți amendaserăți, amendaseți*
a III-a (ei, ele) amendea (să) amendeze amendau amenda amendaseră
Intrare: amenda (îmbunătăți)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amenda amendare amendat amendând singular plural
amendea amendați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amendez (să) amendez amendam amendai amendasem
a II-a (tu) amendezi (să) amendezi amendai amendași amendaseși
a III-a (el, ea) amendea (să) amendeze amenda amendă amendase
plural I (noi) amendăm (să) amendăm amendam amendarăm amendaserăm, amendasem*
a II-a (voi) amendați (să) amendați amendați amendarăți amendaserăți, amendaseți*
a III-a (ei, ele) amendea (să) amendeze amendau amenda amendaseră
Intrare: amendare (îmbunătățire)
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amendare amendarea
plural amendări amendările
genitiv-dativ singular amendări amendării
plural amendări amendărilor
vocativ singular
plural
Intrare: amendare (sancționare)
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amendare amendarea
plural amendări amendările
genitiv-dativ singular amendări amendării
plural amendări amendărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

amendare (îmbunătățire)

etimologie:

  • vezi amenda (1.)
    surse: DEX '09

amendare (sancționare)

  • 1. Acțiunea de a amenda; aplicare a unei amenzi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: penalizare un exemplu
    exemple
    • Amendarea unui contravenient poate constitui o sancțiune disciplinară.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi amenda
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

amenda (îmbunătăți)

  • 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1.) un text, mai ales o lege.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: emenda un exemplu
    exemple
    • Proiectul de lege a fost amendat. Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321.
      surse: DLRLC
  • 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (3.).
    surse: DEX '09 DN
  • 3. științe juridice A modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare.
    surse: MDN '00

etimologie:

amenda (sancționa)

  • 1. A aplica cuiva o amendă.
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • [Patronul] îmi face observație că nu-i dau lista cu cei ce întîrzie... ca să-i amendeze. PAS, Z. I 298.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • amendă
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRM MDN '00
  • limba franceză amender
    surse: DN