opțiuni
  • info

14 definiții pentru amenda (îmbunătăți)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege; a emenda. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.

amenda2, ~ă vt [At: ODOBESCU, S. II, 321 / V: (reg) amânda2 / Pzi: ~dez / E: fr amender] 1 A modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2 (Agn) A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).

*AMENDA (-dez) vb. tr. 1 A face mai bun, a îmbunătăți, a îndrepta 2 ⏲Spec. A aduce îndreptări, schimbări (unei legi): legea nu trebue desființată, ci numai amendată 3 ‼ A îmbunătăți pămîntul, a schimba natura solului, a-l îngrășa prin adăugarea unor substanțe străine care-l fac mai roditor 4 ⚖️ A osîndi la amendă, a globi: l-au amendat cu 50 de lei pentru contravenție [fr.].

AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.

AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un text, mai ales la o lege sau la un proiect de lege) A îmbunătăți, a îndrepta, a modifica prin amendamente. Proiectul de lege a fost amendat. Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321.

AMENDA2, amendez, vb. I. Tranz. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege. – Fr. amender (lat. lit. emendare).

AMENDA vb. I. tr. I. 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A îmbunătăți natura solului prin introducerea unor substanțe. II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< fr. amender].

AMENDA2 vb. tr. 1. a îmbunătăți prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanțe. 3. (jur.) a modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)

A AMENDA2 ~ez tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A îmbunătăți introducând anumite substanțe; a trata cu medicamente. /Din amendă

amendà v. 1. a condamna la o amendă; 2. a modifica articolele unei legi.

amânda2 vt vz amenda2

*amendéz v. tr. (fr. amender, d. lat. emendare, a îndrepta). Pedepsesc cu amendă. Modific articulele uneĭ legĭ. Îngraș pămîntu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amenda (a ~) vb., ind. prez. 3 amendează

amenda (a aplica amendă, a îmbunătăți) vb., ind. prez. 1 sg. amendez, 3 sg. și pl. amendează

Intrare: amenda (îmbunătăți)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amenda
  • amendare
  • amendat
  • amendatu‑
  • amendând
  • amendându‑
 singular plural
  • amendează
  • amendați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amendez
 (să)
  • amendez
  • amendam
  • amendai
  • amendasem
a II-a (tu)
  • amendezi
 (să)
  • amendezi
  • amendai
  • amendași
  • amendaseși
a III-a (el, ea)
  • amendează
 (să)
  • amendeze
  • amenda
  • amendă
  • amendase
plural I (noi)
  • amendăm
 (să)
  • amendăm
  • amendam
  • amendarăm
  • amendaserăm
  • amendasem
a II-a (voi)
  • amendați
 (să)
  • amendați
  • amendați
  • amendarăți
  • amendaserăți
  • amendaseți
a III-a (ei, ele)
  • amendează
 (să)
  • amendeze
  • amendau
  • amendară
  • amendaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amânda
  • amândare
  • amândat
  • amândatu‑
  • amândând
  • amândându‑
 singular plural
  • amândează
  • amândați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amândez
 (să)
  • amândez
  • amândam
  • amândai
  • amândasem
a II-a (tu)
  • amândezi
 (să)
  • amândezi
  • amândai
  • amândași
  • amândaseși
a III-a (el, ea)
  • amândează
 (să)
  • amândeze
  • amânda
  • amândă
  • amândase
plural I (noi)
  • amândăm
 (să)
  • amândăm
  • amândam
  • amândarăm
  • amândaserăm
  • amândasem
a II-a (voi)
  • amândați
 (să)
  • amândați
  • amândați
  • amândarăți
  • amândaserăți
  • amândaseți
a III-a (ei, ele)
  • amândează
 (să)
  • amândeze
  • amândau
  • amândară
  • amândaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amenda, amendezverb

  • 1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: emenda îmbunătăți
    • format_quote Proiectul de lege a fost amendat. DLRLC
    • format_quote Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321. DLRLC
  • 2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente. DEX '09 DN
  • 3. științe juridice A modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.