2 intrări

27 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

amábile av [At: DEX2 / E: it amabile] (Indică modul de execuție al unei bucăți muzicale) În mod grațios, plăcut.

AMÁBILE adv. (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) În mod grațios, plăcut. – Cuv. it.

AMÁBILE adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În mod grațios, plăcut. – Cuv. it.

AMÁBILE adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În mod grațios, plăcut. – It. amabile.

amábile (muz.) (it.) adv.

AMÁBILE adv. (Muz.; ca indicație de execuție) În mod grațios, plăcut. [< it. amabile].

AMÁBILE adv. (muz.) grațios, amabil. (< it. amabile)

AMÁBILE adv. muz. În mod grațios; plăcut. /Cuv. it.

amábil, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 310 / Pl: -i, -e / E: fr aimable, lat amabilis] 1 Care este vrednic de a fi iubit. 2 Politicos. 3 Prietenos. 4 (Muz) Plăcut (ca termen de execuție).

AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, adj. Prietenos, binevoitor; politicos. – Din fr. aimable, lat. amabilis.

AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, adj. Prietenos, binevoitor; politicos. – Din fr. aimable, lat. amabilis.

AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, adj. Prietenos, binevoitor; politicos. Aceste perle sînt, probabil, Surîsul tău mereu amabil. BENIUC, V. 68. Mihail Mihailovici a fost cît se poate de amabil. SAHIA, U.R.S.S. 96. ◊ (Adverbial) Asta s-o creadă alții, s-a hlizit dumneaei privindu-mă amabil. SADOVEANU, N. F. 183. ♦ (Neobișnuit) Atrăgător, plăcut. Stilul elegant al unuia din cei mai amabili poeți ai noștri. ODOBESCU, S. I 447.

AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, adj. Prietenos, binevoitor; politicos. – Fr. aimable (lat. lit. amabilis).

amábil (prietenos) adj. m., pl. amábili; f. amábilă, pl. amábile

amábil adj. m., pl. amábili; f. sg. amábilă, pl. amábile

AMÁBIL adj. 1. v. binevoitor. 2. v. serviabil. 3. v. curtenitor. 4. v. politicos.

Amabil ≠ bădărănos, brutal, grosolan, necuviincios

eliminat din lista „cuviincios” [tavi – 08.11.06] - tavi

AMÁBIL, -Ă adj. Prietenos, binevoitor; politicos. [Cf. it. amabile, lat. amabilis – vrednic de iubit].

AMÁBIL, -Ă adj. prietenos, binevoitor; politicos, sociabil. (< it. amabile, lat. amabilis)

Intrare: amabil
amabil adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amabil amabilul amabilă amabila
plural amabili amabilii amabile amabilele
genitiv-dativ singular amabil amabilului amabile amabilei
plural amabili amabililor amabile amabilelor
vocativ singular
plural
Intrare: amabile
amabile adverb
Surse flexiune: DOR