16 definiții pentru amândoi

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amândói, ~dóuă ncv [At: (a. 1574) ap. HEM 1088 / E: mlamendui, -duae cf ambii, îmbii] 1 Doi împreună, în același timp Si: ambii Cf tustrei, tuspatru. 2 Unul cu altui sau unul altuia.

AMÂNDÓI, -DÓUĂ, num. col. Și unul și altul; ambii. [Gen.-dat. (când precedă substantivul) amânduror și (când îl urmează sau îi ține locul) amândurora] – Lat. *amindoi (< *ambi + dui).

AMÂNDÓI, -DÓUĂ, num. col. Și unul și altul; ambii. [Gen.-dat. (când precedă substantivul) amânduror și (când îl urmează sau îi ține locul) amândurora] – Lat. *amindoi (< ambi + dui).

AMÂNDÓI, -DÓUĂ num. col. Și unul și altul; ambii. Amândoi copiii. ◊ (Cu valoare de pronume) Amândoi priveau în zare. [Gen.-dat. (când precedă substantivul) amânduror și (când îl urmează sau îi ține locul) amândurora] – Lat. *amindoi (< *ambi + dui).

AMÂNDÓI ~uă num. Și unul și altul; ambii. /<lat. amindoi

amândoi num. și unul și altul. [Lat. AMBO DUO].

AMÎNDÓI, -DÓUĂ num. col. (Substantivul determinat e articulat) Și unul și altul, cei doi împreună, cei doi laolaltă, ambii. Se uită în sus la cerul de cenușă. Ridică amîndoi pumnii, amenințind pe cineva ascuns în vîrtejurile fumurii ale norilor. DUMITRIU, B. F. 15. Nu semănau amîndouă surorile. VLAHUȚĂ, O. A. 1108. Piaptănă și îmbracă la fel pe amîndouă fetele. CREANGĂ, P. 270. ◊ (Accentuat în frază, cu valoare stilistică) Plîngu-mi ochii amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 113. ◊ (Determinînd un pron. pers., care îl precede) Multe izbînzi am mai făcut noi amîndoi. ISPIRESCU, L. 15. Amar era să fie de voi, de nu eram noi amîndoi. CREANGĂ, P.. 269. Nu e nici o asemănare între voi amîndoi. NEGRUZZI, S. 1 64. ◊ (Cu valoare de pronume) Amîndoi priveau spre luminile nenumărate care tremurau, ca niște steluțe, în vale, amîndoi ascultau muzica adîncă a clopotului, și carul cobora coasta spre sat. SADOVEANU, O. III 87. Au stat tăcuți, că i-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora, Deci ciuturilor mele zic Adio tuturora. EMINESCU, O. J 185. Hai, mîndro să ne iubim, C-amîndoi ne potrivim... Tu n-ai frați, eu n-am surori, Amîndoi ca două flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 50. – Forme gramaticale: gen.dat. (cînd precedă substantivul) amîndurór (regional) amîndúra, amîndóror, (cînd urmează dună el sau îi ține locul) amînduróra și (regional) amîndoróra (RUSSO, O. 44).

amîndóĭ, -dóŭă num. (lat. amindui, ambidui îld. amboduo; it. amendúe.Amîndurór [Mold.] și amîndúror [Munt.]). Și unu, și altu (ambiĭ): amîndoĭ copiiĭ, copiiĭ amîndoĭ, amîndoŭă mînile, mînile amîndoŭă (tot-de-a-una fără art.). V. îmbĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amândói num. m. (~ copiii), f. amândóuă, g.-d. antepus amândúror, singur/postpus amândúrora

amândói num. m., f. amândóuă, g.-d. (cu valoare de adj. antepus) amândúror, (cu valoare de s. sau de adj. postpus) amândúrora


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMÂNDÓI num. ambii. (Au venit ~.)

AMÎNDOI num. ambii. (Au venit ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amîndói (-óuă), num. – Și unul și altul; ambii. – Mr. amindo(i)l’i, istr. amindoi. Lat. ambo duŏambi dui, f. *ambe due, și probabil și *amendui, dat fiind prezența v. it. amendue, engad. amenduos, v. fr. andui, prov. amdui, cf. cat. abdos (Pușcariu 80; REW 411; DAR). Gen. amînduror(a), cu r analogic, ca tuturor(a).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ARCADES AMBO (lat.) amândoi arcadienii – Vergiliu, „Bucolica”, VII, 4. Poetul invocă originea arcadiană a păstorilor Thyrsis și Corydon pentru a dovedi egala lor măiestrie muzicală. Astăzi indică trăsături, afinități comune a două persoane.

Intrare: amândoi
amândoi numeral colectiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P17)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
plural
  • amândoi
  • amândo
genitiv-dativ singular
plural
  • amândurora
  • amânduror
  • amândurora
  • amânduror
  • amândurora
  • amânduror
  • amândurora
  • amânduror

amândoi

  • 1. Și unul și altul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ambii 7 exemple
    exemple
    • Se uită în sus la cerul de cenușă. Ridică amîndoi pumnii, amenințînd pe cineva ascuns în vîrtejurile fumurii ale norilor. DUMITRIU, B. F. 15.
      surse: DLRLC
    • Nu semănau amîndouă surorile. VLAHUȚĂ, O. A. 1108.
      surse: DLRLC
    • Piaptănă și îmbracă la fel pe amîndouă fetele. CREANGĂ, P. 270.
      surse: DLRLC
    • Plîngu-mi ochii amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 113.
      surse: DLRLC
    • Multe izbînzi am mai făcut noi amîndoi. ISPIRESCU, L. 15.
      surse: DLRLC
    • Amar era să fie de voi, de nu eram noi amîndoi. CREANGĂ, P.. 269.
      surse: DLRLC
    • Nu e nici o asemănare între voi amîndoi. NEGRUZZI, S. 1 64.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Are valoare de pronume.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Amîndoi priveau spre luminile nenumărate care tremurau, ca niște steluțe, în vale, amîndoi ascultau muzica adîncă a clopotului, și carul cobora coasta spre sat. SADOVEANU, O. III 87.
        surse: DLRLC
      • Au stat tăcuți, că i-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228.
        surse: DLRLC
      • S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora, Deci cînturilor mele zic Adio tuturora. EMINESCU, O. J 185.
        surse: DLRLC
      • Hai, mîndro să ne iubim, C-amîndoi ne potrivim... Tu n-ai frați, eu n-am surori, Amîndoi ca două flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 50.
        surse: DLRLC

etimologie: