16 definiții pentru alfabet
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALFABÉT, alfabete, s. n. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabet fonetic = alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulație a cărui inițială o constituie litera respectivă, în scopul evitării erorilor la transmisiile telefonice și radiotelefonice. Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte. – Din fr. alphabet, lat. alphabetum.
alfabét sn [At: NEGRUZZI, S. I, 9 / Pl: ~e / E: fr alphabet, lat alphabetum] 1 Totalitatea literelor așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi și din care se alcătuiesc cuvintele Cf alfavita, azbuche. 2 Orice sistem convențional de (alte) semne scrise pentru reprezentarea sunetelor cuvintelor unei limbi. 3 (Muz) Sistem de notație a sunetelor muzicale. 4 (Îs) ~ fonetic Alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulație a cărui inițială o constituie litera respectivă, în scopul evitării erorilor la transmisiile telefonice și radiotelefonice. 5 (Îs) ~ ul Morse Alfabet folosit în telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALFABÉT, alfabete, s. n. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabet fonetic = alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulație a cărui inițială o constituie litera respectivă, în scopul evitării erorilor la transmisiile telefonice și radiotelefonice. ◊ Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte. – Din fr. alphabet, lat. alphabetum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALFABÉT, alfabete, s. n. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentînd sunetele de bază ale unei limbi. Alfabetul latin. Alfabetul chirilic. Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie și în care literele sînt reprezentate prin linii și puncte. ◊ Fig. Dinu Păturică putea să se laude că a învățat pe dinafară alfabetul norocului. FILIMON, C. 102.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALFABÉT, alfabete, s. n. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte. – Fr. alphabet (lat. lit. alphabetum).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALFABÉT s.n. Totalitatea literelor care redau sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabetul Morse v. morse (1). [Pl. -te, (rar) -turi. / cf. fr. alphabet, it. alfabeto < lat. alphabetum, gr. alpha, beta – a, b].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALFABÉT s. n. 1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convențională, care redau sunetele de bază ale unei limbi. ◊ ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinațiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convențional cu semnele în relief pentru nevăzători. ♦ (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare. 2. (fig.) minimum de cunoștințe (necesare). (<fr. alphabet, lat. alphabetum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ALFABÉT ~e n. Totalitate a literelor folosite în scrierea unei limbi, așezate într-o ordine anumită. ◊ ~ul Morse alfabet folosit în telegrafie, literele fiind reprezentate prin linii și puncte. /<fr. alphabet, lat. alphabetum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alfabet n. totalitatea literelor unei limbi. Se numără peste 400 de alfabete vechi și moderne, din cari o bună parte derivă din alfabetul fenician și din hieroglifele egiptene.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*alfabét n., pl. e (lat. alphabétum, vgr. alphábeton, compus din álpha, A, și bêta, B). Totalitatea literelor uneĭ limbĭ saŭ unor semne convenționale p. corespondență secretă. – Alfabetu latin, de care se folosește maĭ toată lumea cultă, se derivă din cel grecesc, ĭar acesta are maĭ multe litere luate de la Fenicienĭ, care și eĭ, la rîndu lor, aŭ luat maĭ multe litere din ieroglife. – Vechĭ alfavíta (după ngr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
alfabét s. n., pl. alfabéte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alfabét s. n., pl. alfabéte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alfabet, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ALFABÉT s. (pe vremea scrierii cu litere chirilice) azbuche, (înv. și pop.) slovă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALFABET s. (pe vremea scrierii cu litere chirilice) azbuche, (înv. și pop.) slovă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ALFABÉT s. n. (cf. fr. alphabet, it. alfabete < lat. alphabetum, gr. alpha + beta – a, b): totalitatea literelor dispuse într-o anumită ordine, care redau sunetele de bază ale unei limbi. Numărul literelor variază de la un a. la altul: a. latin avea 26 de litere și cel grecesc 24; a. românesc are 28 de litere. ◊ ~latín: a. derivat din a. grecesc și folosit mai întâi de etrusci și apoi de romani. Majoritatea limbilor moderne folosesc sisteme de litere provenite direct din a. latin. ◊ ~ slavón (chirilic): a. atribuit de către unii cercetători misionarului Chiril; este derivat din a. grecesc și folosit în textele slave vechi (începând cu secolul al IX-lea). Stă la baza a. unora din limbile slave moderne (rusa, bielorusa, ucraineana, macedoneana, bulgara și sârba). A fost folosit și pentru scrierea limbii române, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, când a fost înlocuit cu a. latin (în 1862 în Muntenia). ◊ ~ fonétic: repertoriu de semne bazat pe un a. tradițional – care reproduce principalele realizări fonetice ale unei limbi – și este folosit de cercetători în transcrierea sunetelor vorbirii cu prilejul alcătuirii hărților lingvistice, a culegerilor de texte dialectale.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
alfabet
- 1. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi.exemple
- Alfabetul latin. Alfabetul chirilic.surse: DLRLC
- figurat Dinu Păturică putea să se laude că a învățat pe dinafară alfabetul norocului. FILIMON, C. 102.surse: DLRLC
- 1.1. Alfabet fonetic = alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulație a cărui inițială o constituie litera respectivă, în scopul evitării erorilor la transmisiile telefonice și radiotelefonice.surse: DEX '09
- 1.2. Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte.surse: DEX '09 DLRLC
- 1.3. Alfabet telegrafic = alfabet reprezentând combinațiile de semnale ale unui cod telegrafic.surse: MDN '00
- 1.4. Alfabet Braille = alfabet convențional cu semnele în relief pentru nevăzători.surse: MDN '00
- surse: MDN '00
-
- surse: MDN '00
etimologie:
- limba franceză alphabetsurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină alphabetumsurse: DEX '09 DEX '98 DN