ALÉNE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – A3 + lene.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – A3 + lene.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNE adv. Într-un ritm încet, trădînd lene; fără grabă, fără vioiciune. Copilul se mișca alene după mersul încet al cailor. DUMITRIU, N. 147. Fumul alb alene iese Din cămin. COȘBUC, P. I 47. Spicele răscoapte... se clătinau alene, încovoindu-se în văi și dealuri de aur ruginit. DELAVRANCEA. S. 195. Te urmărește săptâmîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mînit Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189. ◊ (Adjectival, rar) În repaosul nopții se auzea... susurul alene al vîntulețului de vară. ODOBESCU, S. I 140.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – Din a3 + lene.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink
aléne adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
aléne adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
aléne a, av [At: ODOBESCU, ap. HEM 822 / E: a2 + lene] 1-2 (Care este) lipsit de vioiciune, trădând lenea.
Sursa: MDA2 (2010) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNE adv. v. agale.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
Alene ≠ grăbit, repede
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNE adv. Fără grabă; pe îndelete; încet; domol; agale; lin. A merge ~ /a + lene
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
alene a. și adv. leneș: susurul alene al vântulețului OD.
Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
aléne adv. (a 4 și lene). Plin de lene: a merge alene. V. agale.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNĂ, alene, s. f. Aer cald care iese din plămâni în timpul expirației. – Din fr. haleine.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNĂ, alene, s. f. Aer cald care iese din plămâni în timpul expirației. – Din fr. haleine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink
alénă s. f., g.-d. art. alénei; pl. aléne
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
alénă s. f., g.-d. art. alénei; pl. aléne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
alénă sf [ At: DN3 / PI: -ne / E: fr allène] (Chm) Hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă.
Sursa: MDA2 (2010) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNĂ2 s.f. (Chim.) Hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă. [< fr. allène].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNĂ1 s.f. v. halenă.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ALÉNĂ s. f. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu dublă legătură în moleculă. (< fr. alléne)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink