17 definiții pentru alene

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALENE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – A3 + lene.

alene a, av [At: ODOBESCU, ap. HEM 822 / E: a2 + lene] 1-2 (Care este) lipsit de vioiciune, trădând lenea.

ALENE I. adv. Încet: calcă ~; fumul alb ~ iese din cămin (COȘB.). II. adj.: se auzi numai clătirea undelor și susurul ~ al vîntulețului de vară (ODOB.) [a + lene].

ALENE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – A3 + lene.

ALENE adv. Într-un ritm încet, trădînd lene; fără grabă, fără vioiciune. Copilul se mișca alene după mersul încet al cailor. DUMITRIU, N. 147. Fumul alb alene iese Din cămin. COȘBUC, P. I 47. Spicele răscoapte... se clătinau alene, încovoindu-se în văi și dealuri de aur ruginit. DELAVRANCEA. S. 195. Te urmărește săptămîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mîni, Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189. ◊ (Adjectival, rar) În repaosul nopții se auzea... susurul alene al vîntulețului de vară. ODOBESCU, S. I 140.

ALENE adv. Într-un ritm încet, fără grabă. – Din a3 + lene.

ALENE adv. Fără grabă; pe îndelete; încet; domol; agale; lin. A merge ~ /a + lene

alene a. și adv. leneș: susurul alene al vântulețului OD.

aléne adv. (a 4 și lene). Plin de lene: a merge alene. V. agale.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alene adv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALENE adv. v. agale.

ALENE adv. agale, binișor, domol, încet, încetinel, încetișor, lin, liniștit, ușurel, (pop. și fam.) iavaș, (pop.) cătinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) cîtingan. (Merge ~.)

Alene ≠ grăbit, repede

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALÉNE1 (< a3 + lene) adv. Fără grabă, încet; agale.

Intrare: alene
alene adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • alene
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aleneadverb

  • 1. Într-un ritm încet, fără grabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Copilul se mișca alene după mersul încet al cailor. DUMITRIU, N. 147. DLRLC
    • format_quote Fumul alb alene iese Din cămin. COȘBUC, P. I 47. DLRLC
    • format_quote Spicele răscoapte... se clătinau alene, încovoindu-se în văi și dealuri de aur ruginit. DELAVRANCEA. S. 195. DLRLC
    • format_quote Te urmărește săptămîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mîni, Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival rar În repaosul nopții se auzea... susurul alene al vîntulețului de vară. ODOBESCU, S. I 140. DLRLC
etimologie:
  • A + lene DEX '09 MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.