6 intrări
- alegat (insistare)
- alegat (insistent)
- alegat (invocare)
- alegat (invocat)
- alega (insista)
- alega (invoca)
27 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (6)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
alegat2 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: alega2] Alegare2.
alegat3, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: alega1] 1 Care se ține de cineva. 2 Care stăruie pe lângă cineva. 3 Cuprins2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alegat4, ~ă a [At: MDA ms/ Pl: ~ați, ~e / E: alega2] (Jur; d. o teorie, o opinie etc.) Invocat în sprijinul unei idei, al unei afirmații etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alegat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: alega1] (Îvp) 1 Ținere după cineva. 2 Stăruire pe lângă cineva. 3 Cuprindere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALEGA1, aleg, vb. I. Refl. (Înv. și pop.) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – Lat. alligare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alega1 [At: ISPIRESCU, L. 25 / Pzi: aleg / E: ml alligare] (Îvp) 1-2 vir A (se) ține de cineva. 3 vi A insista pe lângă cineva. 4 vt A cuprinde.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alega2 vt [At: DA / Pzi: ~eghez / E: fr alléguer] (Jur) A invoca, în sprijin, un fapt, o afirmație, o împrejurare spre a se justifica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ALEGA2 (-eghez), vb. tr. A spune ceva cu scopul de a proba, a aduce înainte un motiv: ceea ce aleghează el, nu se poate susține [fr. alléguer < lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALEGA1 (-eg) vb. refl. 1 A se prinde de cineva ne mai dîndu-i răgaz, făcîndu-l să se gîndească mereu la un lucru: De cine dorul s’aleagă Nu-i pare lucru de șagă (TEOD.) ¶ 2 A cuprinde: o piroteală moleșitoare se alegă de ochii lui (ISP.) ¶ 3 A se ținea mereu de cineva, a nu mai slăbi pe cineva pentru a-i spune, a-i cere ceva; a supăra pe cineva cu vorbe plictisitoare, cu clevetiri: se alegară de dînsul și-i căuta ceartă cu lumînarea (ISP.) ¶ 4 A stărui pe lîngă cineva: atunci toți se alegară de dînsa să le gătească într’o zi ea bucatele (ISP.) [lat. allĭgare].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALEGA1, aleg, vb. I. refl. (Înv. și pop.) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – Lat. alligare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALEGA1, aleg, vb. I. Refl. (învechit și popular, urmat de determinări introduse prin prep. «de») A insista pe lîngă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva, a nu-i da pace. Atunci toți... se alegară de dînsa, să le gătească într-o zi ea bucatele. ISPIRESCU, L. 23.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALEGA2, pers. 3 alegă, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei susțineri sau ca justificare a unei acțiuni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALEGA1, aleg, vb. I. Refl. (Pop.) A insista pe lîngă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – Lat. alligare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Fr. alléguer (lat. lit. allegare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALEGA vb. I. tr. (Jur.) A invoca ceva ca scuză, ca motiv pentru justificarea unei fapte etc. [P.i. aleg. / < fr. alléguer, cf. lat. allegare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALEGA vb. tr. (jur.) a invoca ceva ca scuză, ca motiv. (< fr. alléguer, lat. allegare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ALEGA pers. 3 aleghează tranz. jur. (păreri, teorii etc.) A invoca pentru a sprijini o afirmație sau pentru a justifica o acțiune. /<fr. alléguer, lat. allegare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*2) alég, a -á v. tr. (fr. alléguer, d. lat. allégo, -áre. V. deleg). Scot înainte, pretextez: el aleagă faptu că nu e înscris.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) alég (mă), a -á v. refl. (lat. álligo, -áre. V. leg, aliez). Mă leg de cineva, mă anin, mă agăț, mă țin de el: s’a alegat de mine din senin. V. acolisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alega2 (a se ~) (a se ține de capul cuiva) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aleg, 2 sg. te alegi, 3 se aleagă; conj. prez. 1 sg. să mă aleg, 3 să se alege; imper. 2 sg. afirm. aleagă-te; ger. alegându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alega1 (a ~) (a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. aleghez, 3 aleghează; conj. prez. 1 sg. să aleghez, 3 să alegheze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alega1 (a ~) (a invoca) vb., ind. prez. 3 aleghează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alega2 (a se ~) (a se ține de capul cuiva) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 se aleagă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
alega (jur. a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. aleghez, 3 sg. și pl. aleghează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alega (a insista) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aleg, 3 sg. aleagă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
alega (-g, -at), vb. refl. – A se prinde, a se lipi. Lat. alligāre (DAR; REW 363), cf. it. allegare, fr. allier, sp. aligar, port. alligar (toate cuv. romanice sînt formații neol.). Limba lit. preferă forma simplă lega, cu același sens, dar în limba pop. are o circulație intensă. Este dublet al lui alia, vb., din fr. allier, de unde și alianță, s. f.; aliaj, s. n.; aliat, s. m.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V78) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT205) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
alegat, alegaturisubstantiv neutru
- 1. Ținere după cineva. MDA2
- 2. Stăruire pe lângă cineva. MDA2
- 3. Cuprindere. MDA2sinonime: cuprindere
etimologie:
- alega MDA2
alegat, alegatăadjectiv
- 1. Care se ține de cineva. MDA2
- 2. Care stăruie pe lângă cineva. MDA2
etimologie:
- alega MDA2
alegat, alegaturisubstantiv neutru
alegat, alegatăadjectiv
- 1. (Despre o teorie, o opinie etc.) Invocat în sprijinul unei idei, al unei afirmații etc. MDA2
etimologie:
- alega MDA2
alega, alegverb
- 1. A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Atunci toți... se alegară de dînsa, să le gătească într-o zi ea bucatele. ISPIRESCU, L. 23. DLRLC
-
- 2. Cuprinde. MDA2sinonime: cuprinde
etimologie:
- alligare DEX '09 MDA2 DEX '98
alega, aleghezverb
- 1. A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: invoca
etimologie:
- alléguer DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- allegare DEX '09 DEX '98 DN