9 definiții pentru alega (invoca)

alegá2 vt [At: DA / Pzi: -eghéz / E: fr alléguer] (Jur) A invoca, în sprijin, un fapt, o afirmație, o împrejurare spre a se justifica.

ALEGÁ2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.

ALEGÁ2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.

ALEGÁ2, pers. 3 alégă, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei susțineri sau ca justificare a unei acțiuni.

ALEGÁ2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Fr. alléguer (lat. lit. allegare).

alegá (jur. a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. aleghéz, 3 sg. și pl. alegheáză

ALEGÁ vb. tr. (jur.) a invoca ceva ca scuză, ca motiv. (< fr. alléguer, lat. allegare)

A ALEGÁ pers. 3 alegheáză tranz. jur. (păreri, teorii etc.) A invoca pentru a sprijini o afirmație sau pentru a justifica o acțiune. /<fr. alléguer, lat. allegare

*2) alég, a v. tr. (fr. alléguer, d. lat. allégo, -áre. V. deleg). Scot înainte, pretextez: el aleagă [!] faptu că nu e înscris.

Intrare: alega (invoca)
alega (invoca) verb grupa I conjugarea a II-a
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) alega alegare alegat alegând singular plural
aleghea alegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aleghez (să) aleghez alegam alegai alegasem
a II-a (tu) aleghezi (să) aleghezi alegai alegași alegaseși
a III-a (el, ea) aleghea (să) alegheze alega alegă alegase
plural I (noi) alegăm (să) alegăm alegam alegarăm alegaserăm, alegasem*
a II-a (voi) alegați (să) alegați alegați alegarăți alegaserăți, alegaseți*
a III-a (ei, ele) aleghea (să) alegheze alegau alega alegaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)