3 intrări

26 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ahtiát1 sn [At: DELAVRANCEA, S. 21 / PI: -uri / E: ahtia] 1-2 Ahtiare (1-2).

ahtiát2, ~ă a [At: M. I. CARAGIALE, C. 13 / PI: -ați, -e / E: ahtia] 1 Pătimaș. 2 Pofticios.

AHTIAT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Stăpânit de o dorință puternică de a obține ceva, lacom. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Stăpânit de o dorință puternică de a obține ceva, lacom de un bun (mai ales material). [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «după») Stăpînit de o puternică dorință de a dobîndi ceva, lacom de un bun (mai ales) material. – Pronunțat: -ti-at.

AHTIÁT1 s. n. (Rar) Ahtiere. Mama Stanca, cu tot amarul și ahtiatul de care era covîrșită, mai zîmbi și ea. DELAVRANCEA, S. 21. – Pronunțat: -ti-at.

AHTIÁT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT2, -Ă, ahtiați, -te, adj. Lacom de un bun (material). [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

ahtiát1 (-ti-at) adj. m., pl. ahtiáți; f. ahtiátă, pl. ahtiáte

ahtiát2 (rar) (-ti-at) s. n.

ahtiát s. n. (sil. -ti-at)

AHTIÁT ~tă (~ți, ~te) Care este stăpânit de o dorință puternică; dornic de ceva; setos. [Sil. -ti-at ] /v. a ahtia

ahtiat a. 1. lipsit de ceva ce dorește cu foc; 2. aprins, înfocat după ceva.

ahtiát, -ă adj. (d. aht). Iron. Foarte doritor, foarte lacom: a fi ahtiat după bugetu statuluĭ.

AHTIÁ, ahtiez, vb. I. Refl. (Rar) 1. A dori din tot sufletul ceva; a râvni, a jindui. 2. A se lăcomi (la ceva). [Pr.: -ti-a] – Din aht.

AHTIÁ, ahtiez, vb. I. Refl. 1. A dori din tot sufletul ceva; a râvni, a jindui. 2. A se lăcomi (la ceva). [Pr.: -ti-a] – Din aht.

AHTIÁ, ahtiez, vb. I. Refl. A dori din tot sufletul ceva, a jindui; a se lăcomi la ceva. [Pr.: -ti-a] – Din aht.

Intrare: ahtia
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ahtia ahtiere ahtiat ahtiind singular plural
ahtia ahtiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ahtiez (să) ahtiez ahtiam ahtiai ahtiasem
a II-a (tu) ahtiezi (să) ahtiezi ahtiai ahtiași ahtiaseși
a III-a (el, ea) ahtia (să) ahtieze ahtia ahtie ahtiase
plural I (noi) ahtiem (să) ahtiem ahtiam ahtiarăm ahtiaserăm, ahtiasem*
a II-a (voi) ahtiați (să) ahtiați ahtiați ahtiarăți ahtiaserăți, ahtiaseți*
a III-a (ei, ele) ahtia (să) ahtieze ahtiau ahtia ahtiaseră
Intrare: ahtiat (adj.)
ahtiat (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ahtiat ahtiatul ahtia ahtiata
plural ahtiați ahtiații ahtiate ahtiatele
genitiv-dativ singular ahtiat ahtiatului ahtiate ahtiatei
plural ahtiați ahtiaților ahtiate ahtiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: ahtiat (s.n.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ahtiat ahtiatul
plural
genitiv-dativ singular ahtiat ahtiatului
plural
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

ahtiat (adj.)

etimologie:

  • vezi ahtia
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

ahtiat (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mama Stanca, cu tot amarul și ahtiatul de care era covîrșită, mai zîmbi și ea. DELAVRANCEA, S. 21.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ahtia
    surse: DEX '09

ahtia

  • 1. rar A dori din tot sufletul ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX sinonime: jindui râvni
  • 2. rar A se lăcomi (la ceva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

etimologie: