13 definiții pentru aglutina

aglutiná vtr [At: DA / Pzi: ~nez / E: fr agglutiner, lat agglutinare] 1 (D. particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. 2 (D. bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. 3 (D. elementele vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinare.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinans, -ntis.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se lipi strîns, a se împreuna prin alipire, a se aglomera. Huilele grase se aglutinează pe grătarul focarului în timpul topirii. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). Vibrionul holeric se aglutinează sub influența serului imun. ♦ (Despre elemente distincte ale vorbirii) A se alipi unul de altul, sudîndu-se și formînd un singur cuvînt. În limba romînă articolul hotărît se aglutinează cu substantivul pe lîngă care se pune.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se împreuna prin alipire; a se uni. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Fr. agglutiner (lat. lit. agglutinare).

aglutiná (a se ~) (a-glu-) vb. refl., ind. prez. 3 se aglutineáză

aglutiná vb. (sil. -glu-), ind. prez. 1 sg. aglutinéz, 3 sg. și pl. aglutineáză

AGLUTINÁ vb. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se ~.)

AGLUTINÁ vb. I. refl. A se uni, a se lipi strâns. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire. ♦ (Despre cuvinte etc.) A se uni, a se lipi, formând un cuvânt unic (cu alt sens). [< fr. agglutiner, cf. lat. agglutinare].

AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s’/agglutiner, lat. agglutinare)

A SE AGLUTINÁ pers. 3 se ~eáză 1) (despre particulele unor materiale) A se uni prin adeziune formând un tot. 2) lingv. (despre afixe, cuvinte) A se alipi la alt cuvânt formând o unitate nouă. [Sil. a-glu-] /<fr. agglutiner, lat. agglutinare

*aglutinéz v. tr. (lat. agglutinare, d. glútino, -áre, a încleĭa, care vine), d. glúten orĭ glutinum, cleĭ). Lipesc la un loc, înpreun pin lipire.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AGLUTINA vb. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se ~.)

Intrare: aglutina
  • silabisire: -glu-
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aglutina aglutinare aglutinat aglutinând singular plural
aglutinea aglutinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aglutinez (să) aglutinez aglutinam aglutinai aglutinasem
a II-a (tu) aglutinezi (să) aglutinezi aglutinai aglutinași aglutinaseși
a III-a (el, ea) aglutinea (să) aglutineze aglutina aglutină aglutinase
plural I (noi) aglutinăm (să) aglutinăm aglutinam aglutinarăm aglutinaserăm, aglutinasem*
a II-a (voi) aglutinați (să) aglutinați aglutinați aglutinarăți aglutinaserăți, aglutinaseți*
a III-a (ei, ele) aglutinea (să) aglutineze aglutinau aglutina aglutinaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)