9 definiții pentru agheasmatar

AGHEASMATÁR, agheasmatare, s. n. 1. Vas liturgic (de metal) în care se ține agheasma. 2. Clădire vecină cu o biserică, destinată sfințirii agheasmei. 3. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc la stropirea cu agheasmă. – Din ngr. aghiasmatárion.

AGHEASMATÁR, agheasmatare, s. n. 1. Vas liturgic de metal în care se ține agheasma. 2. Clădire vecină cu o biserică, destinată sfințirii agheasmei. 3. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii și în alte împrejurări. – Din ngr. aghiasmatárion.

AGHEASMATÁR, agheasmatare, s. n. 1. Vas în care se păstrează agheasma. 2. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii.

AGHEASMATÁR, agheasmatare, s. n. 1. Vas în care se ține agheasma. 2. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii și în alte împrejurări. – Ngr. aghiasmatarion.

agheasmatár s. n., pl. agheasmatáre

agheasmatár s. n., pl. agheasmatáre

agheasmatár sn [At: HEM 505 / V: (îrg) -iu, aghias- / PI: -e / E: ngr άγιαματαριον] 1 Vas liturgic (de metal) în care se ține agheasma. 2 Clădire vecină cu biserica, destinată sfințirii agheasmei. 3 Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii și în alte împrejurări.

agheazmatár (ea dift.) n., pl. e (ngr. agiasmatárion). Vasu în care se păstrează agheazma. Colecțiune de rugăciunĭ care se rostesc la stropirea cu agheazmă.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

agheasmatár, agheasmatare s. n. 1. Vas liturgic de metal în care se ține agheasma. 2. Clădire vecină cu o biserică, destinată sfințirii aghesmei. 3. Carte bisericească, extras din molitvelnic, care cuprinde slujbele sfintelor Taine și ierurgiile săvârșite de preot la diferite trebuințe din viața creștinilor. 4. Edificiu cu aspect de pavilion deschis, de mici dimensiuni, așezat în fața unei bis. sau a unei m-ri pentru oficierea sfințirii apei, cele mai cunoscute edificii de acest fel aflându-se la bis. episcopală din Curtea de Argeș (patru arcuri dantelate care susțin o cupolă, datând din 1516-1517) și la m-rea Neamț (construcție de plan circular cu arcade împrejur și încununată de un monumental acoperiș cu forme baroce). 5. Vas de piatră sau de metal destinat păstrării apei sfințite la catolici, servind la spălarea mâinilor. [Var. aghiasmatár s. n.]. – Din gr. aghiasmatarion.

Intrare: agheasmatar
agheasmatar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agheasmatar agheasmatarul
plural agheasmatare agheasmatarele
genitiv-dativ singular agheasmatar agheasmatarului
plural agheasmatare agheasmatarelor
vocativ singular
plural