agheasmatar sn [At: HEM 505 / V: (îrg) -iu,^[1] aghias-^[2] / Pl: ~e / E: ngr άγιαματαριον] 1 Vas liturgic (de metal) în care se ține agheasma. 2 Clădire vecină cu biserica, destinată sfințirii agheasmei. 3 Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii și în alte împrejurări.