agesti vtr [At: HEM 501 / V: ~tri / Pzi: ~tesc / E: agest] (Reg) 1 A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2 (D. bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. 3 (Fig; d. persoane) A se pripăși. corectat(ă)

❍AGESTI (-tesc), ❍AGESTRI (-tresc) I. vb. tr. Bucov. Trans. (MAR.) (HASD.) A așeza, a îngrămădi lemne, bușteni, etc. la malul unei ape (vorb. de apele repezi), a forma un agest. II. vb. refl. 1 A se îngrămădi, a se așeza (vorb. de buștenii aduși de apă) ¶ 2 fig. A se pripăși, a se opri într’un loc.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Regional; și în forma agestri) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind la o cotitură a ei lemne, bușteni etc.; a forma un stăvilar. 2. Refl. (Despre lemne, crăci etc.) A se îngrămădi la cotitura unei ape, formînd un stăvilar. ◊ Fig. (Despre persoane) A se opri într-un loc străin, a se pripăși. Cum de s-a agestrit aceasta pe-aici? MARIAN, O. I 55. – Variantă: agestri vb. IV.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui rîu, formînd un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși; a se oploși. – Din agest.

A AGESTI ~esc tranz. rar (ape curgătoare) A opri la o cotitură cu ajutorul unui agest. /Din agest

A SE AGESTI mă ~esc intranz. 1) (despre bușteni, crengi etc.) A forma un agest; a se îngrămădi la cotitura unei ape. 2) fig. A se stabili undeva sau pe lângă cineva; a se aciua; a se oploși; a se pripăși. /Din agest

agesc, ~ească a [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 89/21 / Pl: ~ești / E: aga + -esc] (Înv) Care ține de agă Si: (Înv) agiesc.

agestri vtr vz agesti

‡AGESC adj. 🔎 Ce ține de agă: slujitorii de curte și cu dărăbanții agești (LET.).

❍AGESTRI 👉 AGESTI.

AGESTRI vb. IV v. agesti.

agésc, -eáscă adj. (d. agă). Al agăĭ: seĭmenĭ ageștĭ. V. agiesc

agest(r)ésc v. tr. Nord. Grămădesc. V. refl. Lemnele s’aŭ agestit la cotu rîuluĭ.

agesti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, 3 sg. agestește, imperf. 1 agesteam; conj. prez. 1 sg. să agestesc, 3 să agestească

agesti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, imperf. 3 sg. agestea; conj. prez. 3 să agestească

agesti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, imperf. 3 sg. agestea; conj. prez. 3 sg. și pl. agestească

AGESTI vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși.

agesti vb. v. ACIUA. CUIBĂRI. OPLOȘI. PRIPĂȘI.

Agești v. Aga 1.