3 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agesti vtr [At: HEM 501 / V: ~tri / Pzi: ~tesc / E: agest] (Reg) 1 A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2 (D. bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. 3 (Fig; d. persoane) A se pripăși. corectată

AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest.

AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest.

AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Regional; și în forma agestri) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind la o cotitură a ei lemne, bușteni etc.; a forma un stăvilar. 2. Refl. (Despre lemne, crăci etc.) A se îngrămădi la cotitura unei ape, formînd un stăvilar. ◊ Fig. (Despre persoane) A se opri într-un loc străin, a se pripăși. Cum de s-a agestrit aceasta pe-aici? MARIAN, O. I 55. – Variantă: agestrí vb. IV.

AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși; a se oploși. – Din agest.

A SE AGESTÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre bușteni, crengi etc.) A forma un agest; a se îngrămădi la cotitura unei ape. 2) fig. A se stabili undeva sau pe lângă cineva; a se aciua; a se oploși; a se pripăși. /Din agest

A AGESTÍ ~ésc tranz. rar (ape curgătoare) A opri la o cotitură cu ajutorul unui agest. /Din agest

agesc, ~ească a [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 89/21 / Pl: ~ești / E: aga + -esc] (Înv) Care ține de agă Si: (Înv) agiesc.

agésc, -eáscă adj. (d. agă). Al agăĭ: seĭmenĭ ageștĭ. V. agiesc

agest(r)ésc v. tr. Nord. Grămădesc. V. refl. Lemnele s’aŭ agestit la cotu rîuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agestí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestésc, imperf. 3 sg. agesteá; conj. prez. 3 să agesteáscă

agestí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestésc, imperf. 3 sg. agesteá; conj. prez. 3 sg. și pl. agesteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGESTÍ vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși.

agesti vb. v. ACIUA. CUIBĂRI. OPLOȘI. PRIPĂȘI.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: agesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agesti
  • agestire
  • agestit
  • agestitu‑
  • agestind
  • agestindu‑
singular plural
  • agestește
  • agestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agestesc
(să)
  • agestesc
  • agesteam
  • agestii
  • agestisem
a II-a (tu)
  • agestești
(să)
  • agestești
  • agesteai
  • agestiși
  • agestiseși
a III-a (el, ea)
  • agestește
(să)
  • agestească
  • agestea
  • agesti
  • agestise
plural I (noi)
  • agestim
(să)
  • agestim
  • agesteam
  • agestirăm
  • agestiserăm
  • agestisem
a II-a (voi)
  • agestiți
(să)
  • agestiți
  • agesteați
  • agestirăți
  • agestiserăți
  • agestiseți
a III-a (ei, ele)
  • agestesc
(să)
  • agestească
  • agesteau
  • agesti
  • agestiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agestri
  • agestrire
  • agestrit
  • agestritu‑
  • agestrind
  • agestrindu‑
singular plural
  • agestrește
  • agestriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agestresc
(să)
  • agestresc
  • agestream
  • agestrii
  • agestrisem
a II-a (tu)
  • agestrești
(să)
  • agestrești
  • agestreai
  • agestriși
  • agestriseși
a III-a (el, ea)
  • agestrește
(să)
  • agestrească
  • agestrea
  • agestri
  • agestrise
plural I (noi)
  • agestrim
(să)
  • agestrim
  • agestream
  • agestrirăm
  • agestriserăm
  • agestrisem
a II-a (voi)
  • agestriți
(să)
  • agestriți
  • agestreați
  • agestrirăți
  • agestriserăți
  • agestriseți
a III-a (ei, ele)
  • agestresc
(să)
  • agestrească
  • agestreau
  • agestri
  • agestriseră
Intrare: agesc
agesc1 (f. agească) adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: Scriban
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agesc
  • agescul
  • agescu‑
  • agească
  • ageasca
plural
  • agești
  • ageștii
  • agești
  • ageștile
genitiv-dativ singular
  • agesc
  • agescului
  • agești
  • ageștii
plural
  • agești
  • ageștilor
  • agești
  • ageștilor
vocativ singular
plural
agesc2 (f. agescă) adjectiv
adjectiv (A14)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agesc
  • agescul
  • agescu‑
  • agescă
  • agesca
plural
  • agești
  • ageștii
  • ageste
  • agestele
genitiv-dativ singular
  • agesc
  • agescului
  • ageste
  • agestei
plural
  • agești
  • ageștilor
  • ageste
  • agestelor
vocativ singular
plural
Intrare: Agești
Agești nume propriu
nume propriu (I3)
  • Agești
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

agesti agestri regional

  • 1. tranzitiv A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: stăvili
  • 2. reflexiv (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngrămădi

etimologie:

  • agest
    surse: DEX '09 DEX '98

agesc

etimologie:

  • aga + sufix -esc
    surse: MDA2