opțiuni
  • info

16 definiții pentru agesti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest.

agesti vtr [At: HEM 501 / V: ~tri / Pzi: ~tesc / E: agest] (Reg) 1 A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2 (D. bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. 3 (Fig; d. persoane) A se pripăși. corectat(ă)

❍AGESTI (-tesc), ❍AGESTRI (-tresc) I. vb. tr. Bucov. Trans. (MAR.) (HASD.) A așeza, a îngrămădi lemne, bușteni, etc. la malul unei ape (vorb. de apele repezi), a forma un agest. II. vb. refl. 1 A se îngrămădi, a se așeza (vorb. de buștenii aduși de apă) 2 fig. A se pripăși, a se opri într’un loc.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Regional; și în forma agestri) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind la o cotitură a ei lemne, bușteni etc.; a forma un stăvilar. 2. Refl. (Despre lemne, crăci etc.) A se îngrămădi la cotitura unei ape, formînd un stăvilar. ◊ Fig. (Despre persoane) A se opri într-un loc străin, a se pripăși. Cum de s-a agestrit aceasta pe-aici? MARIAN, O. I 55. – Variantă: agestri vb. IV.

AGESTI, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui rîu, formînd un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși; a se oploși. – Din agest.

A AGESTI ~esc tranz. rar (ape curgătoare) A opri la o cotitură cu ajutorul unui agest. /Din agest

A SE AGESTI mă ~esc intranz. 1) (despre bușteni, crengi etc.) A forma un agest; a se îngrămădi la cotitura unei ape. 2) fig. A se stabili undeva sau pe lângă cineva; a se aciua; a se oploși; a se pripăși. /Din agest

agestri vtr vz agesti

❍AGESTRI 👉 AGESTI.

AGESTRI vb. IV v. agesti.

agest(r)ésc v. tr. Nord. Grămădesc. V. refl. Lemnele s’aŭ agestit la cotu rîuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

agesti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, 3 sg. agestește, imperf. 1 agesteam; conj. prez. 1 sg. să agestesc, 3 să agestească

agesti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, imperf. 3 sg. agestea; conj. prez. 3 să agestească

agesti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestesc, imperf. 3 sg. agestea; conj. prez. 3 sg. și pl. agestească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AGESTI vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși.

agesti vb. v. ACIUA. CUIBĂRI. OPLOȘI. PRIPĂȘI.

Intrare: agesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agesti
  • agestire
  • agestit
  • agestitu‑
  • agestind
  • agestindu‑
 singular plural
  • agestește
  • agestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agestesc
 (să)
  • agestesc
  • agesteam
  • agestii
  • agestisem
a II-a (tu)
  • agestești
 (să)
  • agestești
  • agesteai
  • agestiși
  • agestiseși
a III-a (el, ea)
  • agestește
 (să)
  • agestească
  • agestea
  • agesti
  • agestise
plural I (noi)
  • agestim
 (să)
  • agestim
  • agesteam
  • agestirăm
  • agestiserăm
  • agestisem
a II-a (voi)
  • agestiți
 (să)
  • agestiți
  • agesteați
  • agestirăți
  • agestiserăți
  • agestiseți
a III-a (ei, ele)
  • agestesc
 (să)
  • agestească
  • agesteau
  • agestiră
  • agestiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agestri
  • agestrire
  • agestrit
  • agestritu‑
  • agestrind
  • agestrindu‑
 singular plural
  • agestrește
  • agestriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agestresc
 (să)
  • agestresc
  • agestream
  • agestrii
  • agestrisem
a II-a (tu)
  • agestrești
 (să)
  • agestrești
  • agestreai
  • agestriși
  • agestriseși
a III-a (el, ea)
  • agestrește
 (să)
  • agestrească
  • agestrea
  • agestri
  • agestrise
plural I (noi)
  • agestrim
 (să)
  • agestrim
  • agestream
  • agestrirăm
  • agestriserăm
  • agestrisem
a II-a (voi)
  • agestriți
 (să)
  • agestriți
  • agestreați
  • agestrirăți
  • agestriserăți
  • agestriseți
a III-a (ei, ele)
  • agestresc
 (să)
  • agestrească
  • agestreau
  • agestriră
  • agestriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agesti, agestescverb

regional
  • 1. tranzitiv A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stăvili
  • 2. reflexiv (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngrămădi
etimologie:
  • agest DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.